Cea mai mare furtună solară din ultimii 7 ani. Care sunt riscurile?

24.01.2012
Cea mai mare furtună solară din ultimii 7 ani. Care sunt riscurile?

În aceste zile resimţim efectele celei mai puternice explozii solare din utlimii ani, îndreptată din păcate chiar în direcţia planetei noastre.

Cea mai mare furtună solară din ultimii 7 ani. Care sunt riscurile?

Furtuna solară încadrată la nivelul 3, pe o scară cu 5 nivele, a început deja să interacţioneze cu câmpul magnetic al pământului şi creşte treptat în intensitate, riscând să afecteze buna funcţionare a reţelei de localizare GPS şi multe alte servicii de comunicaţii asigurate prin intermediul sateliţilor artificiali poziţionaţi pe orbita planetei noastre.

Dacă intensitatea furtunii solare creşte suficient de mult, riscăm din păcate să ne alegem cu ceva mai mult decât aurore boreale spectaculoase, vizibile în regiuni apropiate de cercul polar. Nivelul crescut de radiaţie solară poate penetra într-o anumită măsură atmosfera pământului, mai ales la altitudini mari, cauzând iradierea pasagerilor şi personalul avioanelor de linie cu doze similare celor primite în timpul uneia sau chiar mai multe radiografii la plămâni. În general, efectul nu este suficient de dăunător pentru a cauza probleme călătorilor ocazionali, însă pentru piloţi şi personalul angajat doza crescută de radiaţii poate da motive serioase de îngrijorare. Drept răspuns, mai multe companii aeriene au ales să înlocuiască cu rute ocolitoare traseele care în mod normal aduceau avioanele de pasageri foarte aproape de regiunile polare, cel mai expuse efectelor furtunii solare.

Cea mai mare furtună solară din ultimii 7 ani. Care sunt riscurile?

Alte dificultăţi de ordin tehnic pot afecta buna funcţionare a sistemelor care incorporează echipamente de telemetrie, camere foto de înaltă rezoluţie şi computere menite să asiste piloţii avioanelor de linie. Comunicaţiile radio pot fi de bruiate de efectele furtunii solare, mai ales la latitudini nordice şi atunci când distanţele străbătute de semnalul radio sunt foarte mari. Din fericire, defectarea catastrofală a echipamentelor electronice necesare pentru pilotarea avioanelor de pasageri este foarte puţin probabilă, mulţumită numeroaselor sisteme de protecţie incluse preventiv în design.

În timp ce precizia sistemelor de localizare GPS este afectată la nivel global, cu efectele cele mai grave resimţite în decursul zilei de mâine, dereglările nu ar trebui să fie suficient de mari pentru a fi resimţite de utilizatori obişnuiţi, care folosesc GPS-ul în călătoriile cu autoturismul personal. Probleme mult mai mari ar putea fi întâmpinate în domeniul tehnic şi militar, unde informaţiile furnizate de sistemele de poziţionare GPS trebuie să aibă o precizie milimetrică – de exemplu pentru găsirea ţintei furnizată armelor teleghidate.

Impactul furtunii solare asupra magnetosferei

Penele de curent generalizare sunt un alt risc major pentru ţările nordice. Dacă în regiunea ţării noastre un astfel de fenomen este puţin probabil, regiuni precum Canada şi Anglia sunt mult mai expuse, mai ales dacă traseele magistralelor de transport a energiei electrice străbat distanţe mari. În cazul unor furtuni solare suficient de puternice, cablurile de înaltă tensiune folosite pentru transportul energiei electrice pot fi încărcate cu o sarcină electrică suplimentară, generată de interacţiunea cu câmpul magnetic al pământului. Dacă supraîncărcarea este suficient de mare, reţelele de transport a energiei electrice pot ceda, cauzând pene de curent pe regiuni foarte întinse. Un astfel de eveniment s-a produs în data de 13 martie 1989, când efectele unei furtuni solare au cauzat o pană de curent în regiunea oraşului Montreal, lăsând peste trei milioane de locuitori fără energie electrică pe durata mai multor zile.

Cea mai mare furtună solară din ultimii 7 ani. Care sunt riscurile?

Din fericire pentru intensitatea la care este estimată furtuna solară din aceste zile nu există riscul pentru efecte catastrofale cară să pună în pericol supravieţuirea civilizaţiei umane. Efectele, acolo unde apar, sunt temporare şi nu trebuie tratate decât cel mult cu îngrijorare şi măsuri preventive, menite să asigure buna funcţionare a echipamentelor cele mai expuse. Spre exemplu, sateliţii de comunicaţii pot fi comutaţi în regim de hibernare pe durata furtunii solare, iar încărcarea reţelelor de energie electrică poate fi monitorizată mai atent, pentru a preveni depăşirea capacităţi transformatoarelor de linie sau a reţelelor de transport.

Urmărește Go4IT.ro pe Google News