Need for Speed: ProStreet – un simulator auto controversat

Aspectul vizual al jocului a lăsat o impresie pozitivă, dar trebuie să recunosc că nu m-am concetrat prea mult la peisajul din jurul pistei. Iar la viteze de peste 350 km/h aproape totul se vede înceţoşat. Nu o singură dată am fost învăluit în fumul generat de 7 concurenţi care demarau odată cu mine. Din păcate se pot observa unele umbre zimţate, roţi care tremură atunci când maşinile stau pe loc, praguri care integrează în asfalt şi efecte ciudate ale contactelor dure între bolizi. Posibilităţile de tunning vizual şi tehnic sunt destul de multe şi pot influenţa semnificativ uneori performanţa în curse. Avansarea în ierarhia monarhică este destul de simplă şi are la bază câştigarea unui stadiu pentru a-l debloca pe următorul.

Concluzia e greu de formulat şi mi-e teamă că va fi destul de subiectivă. Am jucat toate jocurile seriei Need for Speed, pe unele de mai multe ori chiar (Porsche Unleashed este pe primul loc în acest top). Sunt interesat mai mult de realismul jocului decăt de latura vizuală şi pot trece uşor peste elemente de finisare mediocră. Nu folosesc moduri de asistare şi rar am apelat la cutia de viteze automată. Need for Speed: ProStreet mi-a plăcut şi mi-a lăsat un gust amar în acelaşi timp. Am apreciat comportamentul destul de realist al maşinii, dar m-am chinuit destul de mult să trec peste unele probleme de design şi bug-uri. Dacă aş avea un catalog, ar primi nota 7.

Pro:

• Realism
  
• Maşinile arată bine şi se pot avaria
  
• Tuning vizual şi de performanţă

Contra:

• Prea puţine elemente noi
  
• Bug-uri şi game design mediocru