Motorola One Vision review: un nou concurent pe segmentul mid-range premium

Software

În general nu sunt foarte multe lucruri de spus despre software-ul telefoanelor din gama Android One. Motorola One Vision vine cu Android 9.0 Pie pre-instalat, iar compania promite următoarele două update-uri importante de software de la Google (Android Q şi ce va veni după), plus trei ani de actualizări lunare pentru certificatele de securitate.

În timp ce interfaţa Android nu a fost deloc modificată de către Motorola, compania a integrat câteva mici elemente proprii, pe care le-am mai văzut în trecut. Avem de a face cu aplicaţia Moto, care oferă acces la câteva funcţii speciale, precum posibilitatea de a înlocui sistemul de navigaţie implicit din Android Pie cu unul proprietar Motorola, posibilitatea de a porni blitz-ul prin gesturi şi de a realiza capturi de ecran folosind mişcări ale mâinii.

De asemenea, Motorola integrează codecul Dobly Audio pentru redarea de sunet, acesta fiind pornit tot timpul în timpul redării prin intermediul difuzorului şi poate fi dezactivat pentru redarea la căşti. Nu în ultimul rând, Motorola a integrat o aplicaţie de cameră proprietară, care nu este foarte diferită faţă de cea de la Google.

Experienţa software este astfel foarte apropiată de cea pe care Google a gândit-o pentru platforma sa, lucru care vine cu avantaje şi dezavantaje. Sistemul de navigaţie Google nu este tocmai excelent, drept dovadă că Google deja îl înlocuieşte cu unul bazat pe gesturi în Android Q. De asemenea, necesitatea de a confirma parola cu un buton „OK” după introducere este un dezavantaj pe Android-ul „stock” faţă de interfeţele personalizate de la producătorii parteneri. De asemenea, modul „întunecat” din Android 9 Pie nu este aplicat decât în meniul de notificări şi setări rapide din partea de sus, nu şi în aplicaţiile pre-instalate sau chiar în meniul de setări.

Audio şi securitate

Am amintit la capitolul software integrarea tehnologiei Dolby Audio, însă aceasta nu pare să fie o componentă atât de importantă pe cât sugerează numele. Există posibilitatea de a optimiza redarea pentru filme sau muzică, sau pentru a lăsa softwarew-ul să aleagă modul de redare automat în funcţie de conţinut. Fiind vorba despre un smartphone mid-range, nu putem vorbi despre redare stereo, aceasta fiind păstrată de majoritatea producătorilor pentru dispozitivele high-end. Astfel, fără o pereche de căşti conectată, nu te poţi bucura de redare stereo pe acest model, lucru evident în special atunci când sunt redate filme.

La nivel de securitate, Motorola foloseşte un senzor de amprentă pe partea din spate, cât şi recunoaştere facială folosind camera frontală. Niciunul dintre acestea nu este însă perfect. Senzorul de amprentă nu recunoaşte întotdeauna amprentele din prima încercare, ceva ce majoritatea telefoanelor recente fac fără probleme, însă este o metodă mai sigură decât recunoaşterea facială, care poate fi cu uşurinţă păcălită cu o fotografie sau un clip video. Dacă ar trebui să comparăm senzorul de amprentă cu cel de pe un smartphone recent, ar fi cel ultrasonic de pe Galaxy S10, pe care am întâlnit probleme similare.

publicitate