Controversa gamerilor: PC sau console?

Jocurile şi controller-ele

Nu putem să vorbim de o comparaţie între jocurile de pe console şi cele de pe PC fără să luăm în calcul echipamentul folosit pentru interacţiunea cu dispozitivul. În cazul PC-ului, de bază sunt tastatura şi mouse-ul. Ele sunt avantajoase pentru jocuri de tip FPS şi strategie, unde acurateţea mouse-ului este foarte importantă. De asemenea, trebuie luat în calcul şi faptul că PC-ul permite conectarea altor periferice, precum un gamepad, un joystick sau un volan.

Consolele s-au remarcat de-a lungul timpului prin gamepad-ul oferit, acesta fiind perfecţionat destul de mult. Includerea a două stick-uri analogice a adus cu sine posibilitatea de realizare a unor acţiuni mai complicate, dar tot nu poate concura cu mouse-ul în jocuri de tip FPS. Din nou, pentru a contrabalansa lucrurile şi a nu le da jucătorilor motive de frustrare, producătorii de jocuri pe console au inclus o funcţie de ţintire automată a inamicilor. Jucătorul nu va trebui să ducă ţinta direct pe inamic. Dacă se află în zonă, jocul o să-l „ajute” să fie mai precis.

Pe de altă parte, multe jocuri de acţiune se controlează mai slab pe tastatură, resimţindu-se lipsa stick-urilor analogice. Mai trebuie să ţinem cont şi de faptul că sunt persoane care preferă să nu stea în faţa unui birou, ci într-un fotoliu confortabil atunci când se joacă, gamepad-ul fiind alegerea cea mai inspirată în acest caz. În final, în ceea ce priveşte controller-ele, balanţa nu se înclină în nicio parte. PS3 este compatibil cu tastatură şi mouse, iar consola Xbox 360 le recunoaşte prin intermediul unui accesoriu (în ciuda lipsei de acurateţe pentru mouse în FPS-uri). Pe piaţă există gamepad-uri cu conectori duali, care pot fi legaţi fie la o consolă, fie la un PC.

Deşi există un număr decent de titluri de jocuri disponibile atât pe PC, cât şi pe console, cele exclusive pentru una din platforme sunt mult mai multe. Pentru că trăim în România şi nu în Statele Unite, trebuie să ţinem cont de situaţia pe plan local. Numărul foarte scăzut până acum câţiva ani de posesori de console a făcut ca piaţa românească să nu fie luată în seamă de producătorii de console sau de cei de jocuri. Lipsa titlurilor de pe piaţă a fost influenţată de cererea mică, ce a avut la rândul ei ca explicaţie costul destul de ridicat şi pirateria. O uşoară creştere a nivelului de trai în ultimii ani a dus la creşterea popularităţii consolelor şi la o tendinţă de creştere a pieţei jocurilor.

Jucătorii pasionaţi trebuie să ţină cont că anumite jocuri de pe PC s-ar putea să nu ajungă niciodată pe console şi invers. Despre jocuri precum Crysis, producătorii au afirmat că nu le vor putea porta pe consolele de ultimă generaţie datorită cerinţelor de sistem foarte mari. Pe de altă parte, pe console pot fi găsite multe jocuri bune, în mod special de acţiune, care au fost şi vor fi în continuare dezvoltate doar pentru aceste platforme.

Pirateria a fost şi rămâne o problemă sensibilă care afectează piaţa jocurilor. Vina este aruncată ca o pisică moartă dintr-o ogradă într-alta. Producătorii şi distribuitorii dau vina pe utilizatorii care nu vor să plătească proprietatea intelectuală, iar jucătorii le impută faptul că trebuie să aştepte luni de zile de la lansarea oficială, apariţia unui joc în magazin. Cu toate aceastea, numărul celor care cumpără jocuri originale, fie ele pentru PC sau consolă, este în creştere.

Pirateria a avantajat PC-ul în timp datorită faptului că jocurile pirat nu necesitau vreo modificare a componentelor. În cazul consolelor, rularea jocurilor pirat este posibilă doar dacă ele sunt „modate”. Acţiunea de modare implică o modificare la nivel hardware, astfel încât consola să accepte jocuri fără a le verifica autenticitatea. Evident, această modificare aduce cu ea şi pierderea garanţiei.