Responsabilul cu inovația din NATO spune ce trebuie să facă organizația pentru a evita invazia rusă. Experimentul făcut de Alianță în România

11.02.2026
Responsabilul cu inovația din NATO spune ce trebuie să facă organizația pentru a evita invazia rusă. Experimentul făcut de Alianță în România
Amiralul Pierre Vandier (Sursa foto: ANP / Shutterstock Editorial / Profimedia)

Amiralul Pierre Vandier, liderul Comandamentului Aliat pentru Transformare al NATO, susține că descurajarea unui atac rus necesită mai mult decât puterea militară; este nevoie de integrarea rapidă a noilor tehnologii, potrivit Defense One.

Pornind de la războiul din Ucraina, Vandier observă că, în timp ce forțele ucrainene au demonstrat valoarea inovării continue pe front, Rusia se adaptează rapid în domenii precum imagistica spațială și dronele. El avertizează că, dacă NATO rămâne în urmă în această transformare, se creează riscul unei erori de calcul.

Dacă transformarea este prea lentă în următorul deceniu, există riscul ca NATO să nu mai fie un factor de descurajare, a avertizat el.

Un obstacol major este natura lentă a achizițiilor tradiționale în domeniul apărării, unde armele pot deveni depășite aproape instantaneu. De exemplu, dronele de atac Bayraktar TB2, deținute și de România, au făcut ravagii împotriva rușilor în primele săptămâni de război, dar astăzi nu se mai aude nimic despre ele pe front. La fel a scăzut și eficiența sistemelor HIMARS.

Vandier subliniază că uzura morală este aproape imediată și insistă asupra necesității ca inginerii să fie staționați aproape de acțiune pentru a găsi soluții rapide.

Modernizarea apărării și noi experimente în statele din Flancul Estic

Deși NATO este adesea percepută ca o birocrație lentă, Vandier subliniază succesele recente, cum ar fi exercițiul REPMUS 24, în cadrul căruia membrii au desfășurat sute de sisteme autonome în câteva săptămâni.

Pentru a rămâne în frunte, NATO planifică noi experimente în România și Letonia pentru a testa sisteme de combatere a dronelor și apărări stratificate. Este vorba despre sisteme de bruiaj (război electronic), drone interceptoare sau sisteme portabile anti-dronă, dar și senzori acustici, optici și radare de mici dimensiuni care pot identifica dronele înainte ca acestea să devină vizibile ochiului uman.

Te-ar putea interesa și: CEO companie românească din sectorul de apărare: Vom trece de la războiul dronelor la războiul senzorilor. Inteligența artificială nu va apăsa pe trăgaci

Alianța adoptă, de asemenea, inteligența artificială, utilizând proiectul SINBAD pentru a monitoriza imaginile satelitare și folosind modele lingvistice de mari dimensiuni pentru a eficientiza planificarea jocurilor de război. În prezent, crearea unui scenariu la scară largă durează optsprezece luni și necesită șaizeci de persoane, ceea ce face ca procesul să fie foarte lent.

Vandier își propune să reducă acest timp la mai puțin de două luni, cu jumătate din personal. În cele din urmă, obiectivul este de a demonstra Moscovei că NATO poate evolua la fel de repede pe cât o cere câmpul de luptă.

Urmărește Go4IT.ro pe Google News
Alex Manole
Alex Manole
Alex Manole este un tânăr jurnalist, aflat la început de carieră, absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din București. Alex este pasionat de gaming, internet și tehnologii neobișnuite. citește mai mult