De la invadarea Ucrainei în 2022, avioanele și dronele rusești au încălcat spațiul aerian al NATO de zeci de ori. Acestea au evoluat de la incidente minore la o campanie susținută de presiune, transmite The Conversation.
O analiză a acestor incursiuni până la sfârșitul anului 2025 relevă o accelerare bruscă a frecvenței și a acoperirii geografice. În timp ce NATO a înregistrat doar patru incidente în 2022, numărul acestora a crescut la 18 în 2025, ceea ce marchează o creștere de 200% în doar un an.
:format(webp):quality(100)/https://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2026/02/81284979-9aae-4675-b477-7a5dd303725d.png)
Această creștere indică faptul că încălcările rusești nu mai sunt consecințe accidentale ale războiului. Acestea reprezintă provocări strategice deliberate și o parte importantă a războiului hibrid dus de Rusia împotriva aliaților Ucrainei.
Caracterul acestor încălcări s-a schimbat, de asemenea, către o intensitate mai mare. Incursiunile inițiale erau scurte și limitate la regiunile de frontieră, dar evenimentele recente implică penetrări mai profunde și operațiuni mai complexe.
În 2025, o dronă rusă a parcurs zeci de kilometri în Polonia fără a fi detectată, iar un roi de 21 de drone a forțat închiderea principalelor aeroporturi poloneze. România a înregistrat multiple incursiuni ale dronelor și descoperiri de resturi pe parcursul a câteva luni, declanșând adesea intervenții ale avioanelor de vânătoare.
:format(webp):quality(100)/https://www.go4it.ro/wp-content/uploads/2026/02/7a1ee36e-2a52-454e-a6ca-a15f9f513315.png)
Avioane cu echipaj uman au participat, de asemenea, la aceste provocări, iar aeronave ruse au survolat Estonia cu transponderele oprite.
Amprenta geografică s-a extins de la trei membri NATO afectați în 2022 la șase în 2025, inclusiv Turcia și Franța.
Aceste tactici din zona gri sunt concepute pentru a testa pragurile de apărare aeriană și pentru a impune costuri psihologice fără a declanșa un conflict deschis. Datele arată că această activitate s-a intensificat dramatic pe măsură ce războiul intră în al cincilea an.
O astfel de creștere este semnificativă din punct de vedere statistic și strategic. Aceasta arată că monitorizarea incidentelor individuale nu mai este suficientă. Polonia și Estonia au invocat deja Articolul 4 pentru consultare colectivă ca răspuns la aceste escaladări.
Pe scurt, războiul hibrid este o strategie militară care combină metodele convenționale (forță armată) cu mijloace neconvenționale — cum ar fi atacurile cibernetice, sabotajul, dezinformarea, presiunea economică și manipularea politică.
Scopul nu este neapărat cucerirea teritorială imediată, ci destabilizarea din interior a adversarului, crearea de confuzie și erodarea încrederii în instituții, totul sub pragul unui conflict deschis, declarat.
Incursiunile cu drone sau avioane în spațiul aerian al altei țări sunt piese esențiale în puzzle-ul hibrid și servesc mai multor scopuri tactice și psihologice: