Presa străină: O echipă Rheinmetall s-ar fi întâlnit recent cu autoritățile române pentru a discuta despre achiziția de mașini de luptă ale infanteriei. Mișcarea, criticată

Consultări privind cerințele pentru noi mașini de luptă ale infanteriei (MLI) pentru Armată au avut loc între autoritățile militare române și compania Rheinmetall din Germania, scrie publicația Defence Industry Europe, care citează o sursă proprie. Mișcarea a stârnit îngrijorări că specificațiile operaționale ar putea fi ajustate pentru a favoriza anumite echipamente, mai scrie sursa citată.

Programul, în valoare de 3 miliarde de de euro, care vizează înlocuirea echipamentelor din era sovietică cu aproape 300 de vehicule moderne cu șenile, a atras interesul internațional al unor firme importante, printre care Rheinmetall, Hanwha Aerospace, BAE Systems și General Dynamics.

În mai 2025, publicația Economedia transmitea, citând surse proprii, că MLI-ul KF41 Lynx de la Rheinmetall se afla în „pole-position” pentru contractul prin care România vrea să achiziționeze vehicule pentru a înzestra 15 batalioane.

Generalul-maior Dan Grecu (R) a avertizat că restrângerea prematură a domeniului de aplicare slăbește puterea de negociere a guvernului. Excluderea potențialilor concurenți încă din faza de solicitare de informații înseamnă renunțarea voluntară la pârghia de negociere și faptul că furnizorul poate să dicteze condițiile, a spus Grecu. El a menționat că și o diferență de preț de 5% ar putea costa statul 150 de milioane de euro, o sumă semnificativă în contextul măsurilor de austeritate naționale.

„Programele majore de achiziții în domeniul apărării ar trebui structurate astfel încât să ofere statului beneficii maxime, nu numai în ceea ce privește securitatea, ci și în ceea ce privește interesele economice, industriale și strategice”, a declarat Grecu.

Dezbaterea se concentrează și pe utilizarea de către România a instrumentului de finanțare al Uniunii Europene „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE). Deși SAFE poate ușura presiunile bugetare pe termen scurt, acesta impune ca 65% din valoarea contractului să fie produsă în UE, fapt care nu garantează activitate pentru fabricile românești.

Președinta Comisiei pentru Apărare a Senatului, Nicoleta Pauliuc, a pus sub semnul întrebării impactul economic intern al unor astfel de acorduri. „Știm ce cumpărăm”, a spus Pauliuc. „Ceea ce nu știm este câți bani din aceste contracte rămân efectiv în România”, a adăugat ea.

Ca stat cheie din flancul estic al NATO, România va lua o decizie finală în acest contract în această primăvară, cu consecințe pe termen lung asupra pregătirii militare și asupra ecosistemului industrial intern.