Ministrul Apărării confirmă că drona prăbușită la Galați este de fabricație rusească, de tip Geran-2, și anunță posibilă rearanjare a dispozitivelor de apărare de la granița cu Ucraina, transmite Mediafax.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că fragmentele ajunse în Galați provin dintr-o dronă rusească de tip Geran-2, model nou, identificată după motor și alte caracteristici tehnice. Oficialul a subliniat că incidentul s-a produs în contextul unui atac intens al Federației Ruse asupra infrastructurii din zona ucraineană Reni, când bucăți din aparatul de zbor au ajuns pe teritoriul României.
„Războiul declanșat de Federația Rusă, chiar la granița noastră, este cât se poate de real”, a transmis Miruță, arătând că înțelege temerile locuitorilor din Galați care au trăit direct efectele atacului din noaptea precedentă.
Potrivit ministrului, drona de tip Geran-2, fabricată în Rusia, a zburat la altitudine joasă timp de aproximativ 4 minute, pe o distanță de 15 km, în spațiul aerian național, înainte să se prăbușească la Galați. Miruță a arătat că Statul Major al Apărării a început o analiză pentru rearanjarea dispozitivelor de monitorizare și apărare în zona graniței cu Ucraina, astfel încât riscuri similare să fie mai bine acoperite în viitor. El a reamintit că MApN dezvoltă constant soluții noi, fie prin achiziții de capabilități, fie prin replanificarea și integrarea diferită a celor existente, pentru a acoperi riscuri care până acum erau neadresate.
Ministrul a explicat că Armata Română poate monitoriza complet spațiul aerian de la o anumită altitudine în sus, însă detectarea obiectelor mici care zboară foarte jos, în zone cu relief dificil, depinde de radare mobile, locale, integrate în sistemul național, al căror număr este totuși limitat. Aceste mijloace sunt concentrate în zone considerate cu risc ridicat, iar până acum nu existaseră indicii că atacurile rusești din Ucraina s-ar putea manifesta în felul în care s-a întâmplat în noaptea incidentului de la Galați.
Miruță a mai susținut că astfel de incidente ar fi fost, cel mai probabil, evitate dacă România ar fi avut deja în dotare toate capabilitățile antiaeriene prevăzute în programul european SAFE (Security Action for Europe).
El a afirmat că, în scenariul specific al zborului la altitudine mică printr-o anumită zonă de relief, drona rusească ar fi putut fi observată și interceptată dacă aceste sisteme ar fi fost operaționale, programul SAFE vizând inclusiv achiziții de rachete antiaeriene, radare moderne și alte mijloace de apărare.
Te-ar putea interesa și: România introduce în serviciu „în câteva zile” drone interceptoare produse de startup-ul fostului CEO al Google