Noi dovezi privind originea ciumei negre reprezintă o „surpriză totală”, afirmă experții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi urme cunoscute ale ciumei în morminte antice din Siberia, ceea ce pune sub semnul întrebării convingerile consacrate privind originile și impactul inițial al acestei boli mortale, transmite publicația Global News.

Analizele efectuate asupra scheletelor vechi de 5.500 de ani din regiunea lacului Baikal au relevat urme de ADN ale bacteriei Yersinia pestis, responsabilă de ciumă. Descoperirile, publicate în revista Nature, contrazic teoriile anterioare conform cărora primele tulpini ale bolii erau ușoare.

Dimpotrivă, datele indică faptul că agentul patogen a reprezentat o amenințare letală și răspândită la scară largă pentru vânătorii-culegători preistorici, cu mult înainte de apariția agriculturii și a orașelor dens populate.

„Descoperirile schimbă fundamental modul în care ne gândim la originile și impactul timpuriu al unuia dintre cei mai importanți agenți patogeni ai umanității”, a declarat geneticianul evoluționist Eske Willerslev, autor principal al studiului, de la Universitatea din Copenhaga și Universitatea din Cambridge. Cu privire la natura neașteptată a descoperirii, Willerslev a adăugat: „Nu se potrivește cu modelul. Dar trebuie să acceptăm datele.”

Te-ar putea interesa și: Oamenii de știință descoperă o creatură „dincolo de imaginație” conservată într-un chihlimbar vechi de 99 de milioane de ani

Cercetătorii au detectat bacteria în 18 dintre cele 46 de schelete examinate, o concentrație mai mare decât cea întâlnită de obicei în unele gropi comune medievale ale victimelor ciumei.

Ruairidh Macleod, genetician evoluționist la Universitatea din Oxford și autorul principal al studiului, a calificat dovezile unui focar letal pe scară largă în rândul acestor mici grupuri de vânători-culegători drept o „surpriză totală”.

În mormintele respective se găseau în număr mare copii, uneori îngropați alături de frații lor. Analiza genetică a arătat că, deși aceste tulpini antice nu aveau gena specifică necesară pentru o transmitere eficientă prin purici, ele posedau o variantă genetică unică, absentă în formele ulterioare ale bolii. Se crede că această variantă provoacă complicații inflamatorii severe, ceea ce îi face pe copii deosebit de vulnerabili.

Experții afirmă că această descoperire susține dovezile conform cărora marmotele au fost specia gazdă inițială a bacteriei, fapt care sugerează că ciuma își are originea în Asia Centrală sau de Nord-Est, înainte de a se răspândi în întreaga Eurasie.

De-a lungul istoriei omenirii, ciuma a ucis aproximativ 200 de milioane de oameni, inclusiv 25 de milioane în timpul pandemiei „Moartea Neagră” de la mijlocul secolului al XIV-lea. Astăzi, boala rămâne tratabilă cu antibiotice, iar la nivel global se mai raportează doar câteva sute de cazuri în fiecare an.