Raport: România, campioană la internet de mare viteză, dar codașă în UE la educație digitală și siguranța online a copiilor

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

România conduce clasamentul european la infrastructura de internet fix de mare viteză, dar se confruntă cu cele mai scăzute rate de alfabetizare digitală de bază din Uniunea Europeană, un contrast care creează un mediu precar pentru siguranța tinerilor online. Raportul „Better Internet for Kids Policy Monitor” din 2026 evidențiază acest decalaj, în timp ce țara încearcă să se alinieze la strategia UE privind protecția copiilor în mediul digital.

Potrivit datelor citate din rapoartele „Digital Decade”, România are o acoperire de 95,7% pentru rețelele de fibră optică până la locație (Fibre-to-the-Premises) și de 95,9% pentru rețelele de foarte mare capacitate, valori superioare mediilor regionale. Conectivitatea 5G rămâne însă în urmă, la 46,8%.

Cel mai mare deficit se înregistrează la competențele digitale, domeniu în care doar 30,1% din populație deține cunoștințe de bază. Diferența dintre mediul urban și cel rural ajunge la 33 de puncte procentuale. Integrarea tehnologiilor avansate de afaceri, precum inteligența artificială și cloud computing, este de 28,7%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

Femei bine reprezentate în IT, dar cererea publică de siguranță crește

Deși numărul specialiștilor în tehnologie rămâne redus în ansamblul forței de muncă, România are un echilibru notabil între sexe în acest sector: femeile reprezintă 26% dintre profesioniștii din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.

Extinderea rapidă a infrastructurii, combinată cu nivelul scăzut de alfabetizare digitală, a amplificat îngrijorarea publică privind siguranța tinerilor online. Eurobarometrul „Starea deceniului digital 2025” arată că majoritatea covârșitoare a cetățenilor, 83%, consideră prioritară protejarea copiilor împotriva hărțuirii cibernetice și a conținutului dăunător.

Ca răspuns, autoritățile române au inclus siguranța digitală printre prioritățile politice emergente, deși implementarea rămâne fragmentată. Responsabilitatea este împărțită între mai multe ministere, fără o autoritate centrală de coordonare, chiar dacă există un plan național de acțiune cu termene și indicatori de performanță stabiliți.

La nivel național, nu există încă o colectare sistematică de date privind comportamentul copiilor în mediul online, iar politicile publice se bazează în mare parte pe informații neregulate, furnizate de terți. Copiii sunt consultați ocazional prin audieri, dar rămân excluși din procesul formal de decizie.

Pe plan legislativ, România a adoptat reglementări privind abuzul cu imagini intime și programe școlare de siguranță online. Țara nu dispune însă de cerințe armonizate pentru verificarea vârstei utilizatorilor și nici de portofele digitale dedicate minorilor.