ChatGPT și alți chatboți bazați pe AI au orientări politice vizibile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Modelele de inteligență artificială folosite zilnic de milioane de utilizatori pentru documentare, muncă sau studiu tind să ofere răspunsuri prudente și formulate moderat, însă analiza lor valorică indică o orientare generală clară. Potrivit unei evaluări realizate de publicația The Economist, chatboții dezvoltați de companii precum OpenAI, Anthropic, Google, Mistral sau DeepSeek exprimă, în medie, poziții mai favorabile drepturilor civile, protecției mediului și valorilor seculare decât populația din majoritatea statelor incluse în comparație.

Concluziile vin într-un moment în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața publică, iar neutralitatea acestor sisteme este privită cu interes tot mai mare de cercetători, companii și autorități. Deși modelele sunt concepute pentru a răspunde echilibrat la întrebări sensibile, rezultatele sugerează că datele folosite la antrenare și regulile stabilite de dezvoltatori pot influența semnificativ tonul și direcția răspunsurilor.

Cum au fost măsurate valorile chatboților

Pentru această analiză, The Economist a folosit întrebări din World Values Survey, unul dintre cele mai ample proiecte sociologice internaționale, utilizat pentru compararea valorilor și atitudinilor din peste 100 de țări. Întrebările au fost adresate către 25 dintre cele mai performante modele AI disponibile, iar răspunsurile au fost apoi poziționate pe „harta culturală” folosită de cercetători.

Această hartă măsoară două direcții importante: deschiderea față de drepturile individuale și diversitate, respectiv atașamentul față de valorile tradiționale și religioase. Rezultatele au arătat că aproape toate modelele testate se situează în zona valorilor considerate progresiste și seculare. Unele au fost plasate chiar mai departe pe această axă decât Suedia, stat considerat de sociologi printre cele mai liberale societăți din lume.

Excepția notabilă a fost Talkie, un model antrenat exclusiv pe texte publicate înainte de 1931, care a oferit răspunsuri mai conservatoare. Chiar și acesta, însă, s-a dovedit mai puțin tradiționalist decât valorile dominante din unele state din America Latină sau Africa.

De ce răspund diferit modelele AI

O altă analiză, realizată de The Washington Post, a urmărit modul în care mai mulți chatboți răspund la întrebări despre politica americană și internațională. Modelele OpenAI (ChatGPT) au formulat cel mai frecvent răspunsuri apropiate de poziții asociate Partidului Democrat, în timp ce Claude și Gemini au oferit răspunsuri mai echilibrate, prezentând argumente din mai multe perspective.

Specialiștii explică aceste diferențe prin două elemente esențiale: datele de antrenare și procesul de ajustare ulterioară, numit fine-tuning. În această etapă, dezvoltatorii stabilesc regulile privind tonul, limitele și modul în care modelul abordează subiecte sensibile. Cazul Talkie arată că schimbarea surselor de antrenare poate modifica vizibil rezultatele.

Limba utilizată influențează, de asemenea, răspunsurile. Un studiu publicat în Nature a arătat că același model poate oferi răspunsuri diferite în funcție de limba întrebării. În statele cu libertate redusă a presei, răspunsurile tind să fie mai apropiate de pozițiile oficiale ale guvernelor. Fenomenul este vizibil în special la unele modele dezvoltate în China, care evită subiecte sensibile pentru Beijing, precum Taiwanul sau evenimentele din Piața Tiananmen.

Miza este una majoră. Studii publicate în Nature și Science au indicat că dialogul cu un chatbot poate avea un efect de convingere de până la patru ori mai mare decât un spot electoral. Pe măsură ce AI devine un intermediar important al informației, întrebarea nu mai este doar cât de corecte sunt răspunsurile, ci și ce valori transmit în mod implicit.

Sursa: Mediafax