Românii vor folosi un portofel digital bazat pe codul Germaniei, însă activiștii avertizează asupra riscurilor de securitate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cabinetul viceprim-ministrei Oana Gheorghiu a organizat o primă sesiune de informare cu reprezentanții societății civile și ai mediului de afaceri referitoare la implementarea aplicației Portofelul European de Identitate Digitală. Aplicația destinată cetățenilor români va fi dezvoltată de Ministerul Afacerilor Interne prin refolosirea codului cu sursă deschisă creat de Germania. În cadrul întâlnirii, autoritățile au anunțat că vor publica pe platforma GitHub doar componentele software care nu conțin informații sensibile.

Membrii Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) au criticat această decizie, subliniind că un cod sursă nu trebuie să conțină date secrete. Aceștia avertizează că secretizarea unor părți din cod va afecta încrederea cetățenilor și va împiedica experții independenți să evalueze corect securitatea sistemului. Deși consideră pozitivă preluarea modelului german, reprezentanții organizației susțin că publicarea integrală a codului este esențială pentru ca programatorii independenți și specialiștii în securitate cibernetică să poată identifica vulnerabilitățile și să propună îmbunătățiri.

„Am subliniat că este extrem de important ca întreg codul sursă al aplicației românești să fie, de asemenea, publicat. Dacă doar unele componente sunt cu surse deschise și altele nu, acest gest va știrbi încrederea cetățenilor”, avertizează ApTI.

Noua aplicație va include atestate pentru verificarea vârstei structurate pe mai multe categorii, respectiv sub 12, 14, 16 și 18 ani, dar și pentru persoanele de peste 65 de ani. Guvernul a justificat introducerea acestor atestate prin argumentul că verificarea vârstei reprezintă o obligație impusă de Directiva Europeană 2018/1808.

Această interpretare este contestată de reprezentanții Asociației pentru Tehnologie și Internet. Organizația arată că atât directiva europeană, cât și legislația națională din România menționează verificarea vârstei doar ca pe o opțiune posibilă destinată serviciilor audiovizuale, fără să impună o obligație generală pentru restul serviciilor din mediul online sau offline.

„Am consultat textul directivei indicate și textul transpunerii sale în legea românească și nu am găsit mențiuni legate de obligarea verificării vârstei pentru vreun serviciu online sau offline”, a mai transmis organizația.

Această aplicație pentru smartphone trebuie să fie pusă la dispoziția cetățenilor gratuit de fiecare stat membru, iar folosirea ei este complet facultativă.