Armata Română modifică software-ul sistemelor anti-dronă existente pentru a întări apărarea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Armata Română lucrează la adaptarea unor sisteme militare aflate deja în dotare, prin intervenții asupra componentei software, pentru a le putea conecta între ele și pentru a crește eficiența în detectarea și interceptarea dronelor. Anunțul a fost făcut la începutul acestei săptămâni de Radu Miruță, Ministrul interimar al Apărării, într-o intervenție la Digi24, în contextul intensificării atacurilor asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre și al incidentelor recente din apropierea spațiului aerian românesc.

Potrivit ministrului, militarii încearcă să obțină performanțe suplimentare din echipamentele existente, inclusiv prin conectarea unor sisteme produse de companii diferite, care nu au fost proiectate inițial să funcționeze împreună. Scopul este crearea unei arhitecturi operaționale mai flexibile, în care datele colectate de un senzor sau de un radar să poată fi folosite rapid de alte sisteme, inclusiv de cele destinate interceptării.

„În permanență regrupăm, reconectăm capabilitățile existente”, a declarat ministrul Apărării.

Radu Miruță a explicat că analiza echipamentelor aflate deja în serviciul Armatei a arătat că unele dispozitive pot furniza informații valoroase pentru alte sisteme, chiar dacă nu au fost concepute să comunice direct între ele.

„Ne-am dat seama că sunt unele dispozitive din care putem să extragem unele date pe care să le folosim, să fie transmise altor dispozitive din partea altor producători, pentru a acoperi mai multe scenarii”, a explicat Miruță.

Software-ul devine soluția temporară până la sosirea noilor capabilități

Ministrul a precizat că militarii intervin în această perioadă asupra software-ului unor echipamente pentru a permite transmiterea parametrilor relevanți către alte sisteme. Practic, Armata încearcă să lege între ele capacități care, separat, au utilitate, dar împreună pot oferi o reacție mai rapidă și mai eficientă în fața dronelor.

„Am început să umblăm, dacă vreți, în soft-ul acestor dispozitive și să luăm fix parametrul pe care un dispozitiv îl poate genera, dar nu știe să-l trimită altor dispozitive. Asta este ceea ce facem în aceste momente”, a declarat Radu Miruță.

În termeni operaționali, demersul urmărește conectarea senzorilor, radarelor și sistemelor de interceptare într-o rețea capabilă să acopere mai multe scenarii de amenințare. Miruță susține că aceste adaptări au contribuit deja la îmbunătățirea reacției Armatei în cazurile în care drone au pătruns în spațiul aerian al României.

„Pe urmă de asta ați văzut că unele drone au început să fie doborâte. Nu s-a întâmplat de la sine”, a spus ministrul Apărării.

Aceste soluții sunt gândite ca măsuri de tranziție până la sosirea noilor echipamente comandate de România. Primele capabilități suplimentare ar urma să ajungă în țară din vara anului 2027, iar procesul complet de înzestrare cu sistemele deja contractate ar putea dura până la doi ani și jumătate.

Dronele de joasă altitudine schimbă modul de reacție a apărării

Printre echipamentele așteptate se numără radare dedicate detectării țintelor care zboară la altitudini joase și sisteme terestre de interceptare a dronelor. Ministrul a explicat că astfel de aparate pot zbura la 70, 100 sau 150 de metri altitudine, iar relieful poate limita eficiența radarelor clasice.

Obiectivul este ca dronele să poată fi doborâte de la sol, fără ca România să fie nevoită să ridice de fiecare dată avioane de vânătoare și să folosească rachete costisitoare pentru ținte relativ ieftine.

Măsurile vin pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Radu Miruță a declarat că radarele Ministerului Apărării au observat în ultimele zile peste 100 de drone pe teritoriul Ucrainei, în apropierea spațiului aerian românesc. Acestea ar fi fost grupate în roiuri și ar fi participat la șapte atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene.

O parte importantă dintre drone a fost distrusă de apărarea ucraineană, iar fragmentele rezultate au fost purtate ulterior de Dunăre și de valurile Mării Negre către teritoriul României. Ministrul susține că numărul mare al incidentelor este legat direct de intensificarea atacurilor din Ucraina și că, în acest moment, nu există indicii privind o creștere a nivelului de risc pentru România.

Sursa: Mediafax