Videoclipurile scurte și captivante, Reels, pot reduce temporar activitatea unor regiuni cerebrale implicate în controlul cognitiv. Un studiu realizat de cercetători chinezi arată că efectul este mai pronunțat atunci când utilizatorii urmăresc clipurile până la final.
Rezultatele nu demonstrează însă că scurtele filme întâlnite pe TikTok și Instagram, sau Reels, afectează pe termen lung capacitatea de autocontrol. Cercetarea analizează doar reacția creierului în timpul unei singure sesiuni.
Cercetătorii de la Universitatea Zhejiang au analizat activitatea cerebrală a 56 de adulți tineri. Participanții au fost monitorizați cu ajutorul rezonanței magnetice funcționale.
Voluntarii au urmărit 160 de videoclipuri scurte. Clipurile aveau o durată medie de aproape 24 de secunde.
Participanții puteau trece oricând la următorul material. Videoclipurile proveneau din mai multe categorii, inclusiv animale, jocuri, scene cotidiene și natură.
Rezultatele studiului au fost publicate în ianuarie 2026 în revista NeuroImage.
Cercetătorii s-au concentrat asupra cortexului cingulat anterior dorsal, cunoscut drept dACC. A doua regiune analizată a fost cortexul prefrontal dorsolateral, sau dlPFC.
Ambele fac parte din rețeaua cerebrală responsabilă de controlul cognitiv. dACC contribuie la identificarea conflictelor și la evaluarea deciziilor.
Această regiune ajută și la estimarea efortului necesar pentru o anumită sarcină. dlPFC contribuie ulterior la controlul și orientarea comportamentului.
Atunci când participanții urmăreau un videoclip până la final, activitatea ambelor regiuni scădea semnificativ.
Situația era diferită pentru videoclipurile abandonate înainte de final. Activitatea dACC rămânea aproape de nivelul inițial.
În cazul dlPFC, activitatea scădea și atunci, dar efectul era mai puțin pronunțat.
O măsurătoare realizată în cortexul vizual nu a indicat aceeași reacție. Acest rezultat sugerează că fenomenul nu reprezintă o simplă reducere generală a activității cerebrale.
Cercetătorii au analizat și nivelurile unor neurotransmițători din regiunea dACC. Atenția s-a concentrat asupra glutamatului și GABA.
Nivelurile mai ridicate de glutamat au fost asociate cu o reducere mai mică a activității dACC. Pentru GABA nu a fost observată o legătură similară.
Autorii consideră că aceste rezultate pot oferi indicii despre mecanismele aflate în spatele reacției creierului la videoclipurile foarte captivante.
Cercetătorii avertizează asupra unei interpretări simpliste a rezultatelor. O activitate mai redusă în regiunile analizate nu reprezintă automat un semn al afectării autocontrolului.
Creierul ar putea trece, în anumite situații, la o procesare mai automată și mai puțin costisitoare energetic. Acest lucru ar putea apărea atunci când activitatea este percepută drept plăcută și nu presupune conflicte sau decizii complexe.
Participanții au continuat să ia decizii în timpul experimentului. Ei au trecut peste aproximativ 57% dintre videoclipurile pe care nu le-au considerat interesante.
Cercetarea nu oferă răspunsuri despre utilizarea regulată sau excesivă a platformelor cu videoclipuri scurte. Experimentul a inclus o singură sesiune de vizionare.
De asemenea, toți participanții erau adulți tineri. Studiul nu a urmărit în mod sistematic comportamentul problematic asociat consumului de astfel de conținut.
Prin urmare, rezultatele descriu mai ales reacția pe termen scurt a creierului la videoclipuri care reușesc să capteze atenția. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă utilizarea frecventă poate produce modificări persistente.