Costurile lipsei digitalizării: Românii din diaspora cheltuiesc anual peste 1,5 miliarde de euro pe drumuri pentru acte în țară (Studiu)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Majoritatea românilor stabiliți în străinătate sunt nevoiți să revină fizic în țară pentru a rezolva chestiuni administrative, ceea ce generează cheltuieli colective estimate la miliarde de euro, relevă o cercetare publicată recent de Edge Institute și realizată cu sprijinul sociologului Barbu Mateescu.

Potrivit studiului, 58% dintre membrii diasporei au avut de soluționat o problemă cu statul român în ultimul an. Dintre aceștia, două treimi au călătorit în România: 45% au venit exclusiv pentru aceste formalități, iar 21% au combinat demersurile cu vacanța sau vizitarea familiei. Doar 7% au reușit să își rezolve cererile complet la distanță, în timp ce 17% au apelat la consulate.

Deplasările implică un impact financiar considerabil. Jumătate dintre cei sosiți strict pentru birocrație au achitat până la 1.000 de euro pe transport, cazare și zile libere, iar restul au depășit această sumă. Raportat la o populație de 4 milioane de cetățeni din afara granițelor, raportul calculează că „Factura ghișeului” ajunge la 1,54 miliarde de euro anual, sumă ce reflectă strict costurile directe declarate.

Așteptări mari pentru servicii publice online

Deși 80% dintre respondenți văd digitalizarea ca pe un pas pozitiv și 87% preferă interacțiunea online pentru taxe, primării sau programări medicale, 61% nu au utilizat platformele electronice existente din cauza utilității reduse și a lipsei de promovare. Totodată, 75% consideră ritmul digitalizării din România lent sau foarte lent, iar 70% apreciază că țările de adopție au administrații mult mai digitalizate.

Cea mai mare cerință rămâne eliberarea pașapoartelor și a actelor de identitate complet online (75%), urmată de votul în străinătate (26%), actele de stare civilă (23%) și dosarele de pensii (21%). Deși există temeri legate de securitatea datelor personale (54%) și conținutul generat de inteligența artificială (35%), solicitarea pentru servicii digitale se menține ridicată.

Autorii concluzionează că diaspora rămâne profund atașată de țară, iar simplificarea serviciilor publice poate deveni o „politică de reconciliere națională pe care România o are la îndemână”.

Cercetarea a fost derulată în iulie 2026 pe un eșantion de 2.717 persoane și a înregistrat o marjă de eroare de plus-minus 2,4 puncte procentuale.