Uniunea Europeană face un pas istoric către debirocratizarea pieței muncii și protejarea drepturilor milioanelor de cetățeni care muncesc în afara granițelor natale. Comisia Europeană a adoptat oficial noul pachet legislativ Fair Labour Mobility Package, o inițiativă de anvergură menită să elimine definitiv dosarele cu șină, cozile la ghișee și traducerile legalizate pentru muncitorii mobili. Prezentat de Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivului european, proiectul vizează direct o comunitate uriașă de aproximativ 20 de milioane de europeni care trăiesc și muncesc în alt stat membru, oferindu-le un control total asupra carierei lor printr-o infrastructură digitală securizată, accesibilă direct de pe smartphone.
Principalul pilon al acestei reforme radicale se concentrează pe recunoașterea rapidă a competențelor educaționale și profesionale. Concret, statele membre vor fi obligate să transforme toate calificările obținute de cetățeni – de la diplomele de bacalaureat și certificatele de ucenicie, până la licențe, masterate și titluri de doctorat – în credențiale digitale securizate. Pentru sutele de mii de români care vor să profeseze în Germania, Franța, Italia sau Spania, noul sistem va pune la dispoziție o interfață unică europeană. Utilizatorii vor putea încărca documentele direct în limba română, iar platforma va efectua automat traducerile și verificările necesare.
„Oriunde alegi să mergi, competențele tale merg cu tine, sunt înțelese, recunoscute și valorizate. Nu mai trebuie să bați la ușile instituțiilor pentru a înțelege cum se face sau ce acte îți trebuie”, a explicat Roxana Mînzatu.
Pe lângă simplificarea birocratică, UE extinde agresiv lista profesiilor cu recunoaștere automată, adăugând pe această listă meseria de fizioterapeut. Mai mult, Comisia a început deja demersurile pentru introducerea rapidă a altor zece profesii confruntate cu un deficit sever de personal la nivel comunitar, printre care se numără inginerii civili, electricienii, arhitecții peisagiști și tehnicienii biomedicali.
Cea de-a doua componentă majoră a pachetului vizează protecția socială. Propunerea instituie un pașaport digital de securitate socială, un instrument de monitorizare în timp real care va stoca pe telefon istoricul de muncă și contribuțiile angajatului. Acest sistem va centraliza datele esențiale privind asigurările de sănătate, perioadele de șomaj, vechimea pentru pensie și indemnizațiile de boală. Măsura va reduce riscul ca perioadele lucrate în străinătate de muncitorii români să „se piardă” în hățișul administrativ dintre state.
Pentru a garanta că aceste facilități nu vor fi exploatate, pachetul legislativ consolidează masiv rolul Autorității Europene a Muncii (ELA). Instituția va primi puteri sporite pentru a declanșa inspecții transfrontaliere inopinate și pentru a combate dumpingul social și exploatarea, extinzându-și competențele și asupra muncitorilor extracomunitari. Mînzatu a subliniat că miza reală nu este încurajarea exodului de personal, ci stoparea fenomenului de supracalificare irosită, în condițiile în care aproximativ 20% dintre lucrătorii europeni dețin locuri de muncă mult sub nivelul real al studiilor lor din cauza barierelor birocratice. Proiectul urmează acum traseul dezbaterilor în Parlamentul European și Consiliul UE înainte de a deveni obligatoriu.
Sursa: Mediafax