Profilul victimei ideale în fraudele cu investiții: Cine sunt românii cei mai vulnerabili la capcanele din online

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

O persoană cu vârsta între 66 și 75 de ani, cu cel mult studii medii și rezidentă în mediul urban, reprezintă profilul cel mai frecvent vizat de infractorii specializați în înșelăciuni cu investiții fictive, indică o analiză a Poliției Române.

Concluziile aparțin Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Poliției Române, care a analizat 1.252 de fraude online cu acțiuni și criptomonede, înregistrate între 1 ianuarie și 30 iunie 2026. Scopul explicit al evaluării a fost identificarea trăsăturilor comune ale persoanelor vătămate, transmite Mediafax.

Conform datelor oficiale, 78% dintre victime, respectiv 992 de persoane, provin din mediul urban. Statutul ocupațional a relevat un echilibru între categorii: 41,9% dintre cei prejudiciați erau pensionari, în timp ce 41,1% erau angajați la data la care au fost păcăliți. Segmentul de vârstă cuprins între 46 și 75 de ani a cumulat 64,1% din totalul cazurilor, deși marja generală a oscilat între 16 și 91 de ani.

În privința nivelului de educație, 50,8% dintre cei păcăliți aveau cel mult studii medii, această categorie constituind nucleul principal al victimelor. În același timp, datele confirmă că nici persoanele cu studii superioare nu au fost ocolite de acest tip de fraudă, cumulând 38,8% din cazuri. Tiparul predominant a rămas cel al pensionarului de 66-75 de ani cu educație medie.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, cel mai frecvent mod de operare a constat în solicitarea directă a unor sume de bani, schemă întâlnită în 74,8% dintre spețe. Peste jumătate dintre victime, respectiv 51,5%, au fost atrase prin promisiunea unor plasamente fictive în acțiuni, în vreme ce aproximativ 24% au fost vizate prin înșelăciuni asociate criptomonedelor.

În 1.038 de dosare, sumele au fost achitate în moneda națională, fapt care a generat pagube de peste 58 de milioane de lei. Alte 193 de cazuri au implicat transferuri în dolari, care au dus la pierderi totale de aproape 6 milioane de dolari, iar în 125 de situații plățile s-au efectuat în euro, cu un prejudiciu cumulat de peste 2 milioane de euro.