GIGABYTE este deja un nume respectat atunci când vorbim despre componentele necesare construirii unui PC, precum plăcile de bază, sistemele de răcire, plăcile video sau alte accesorii similare. Pe lângă toate acestea, producătorul taiwanez are în portofoliu și laptop-uri, iar astăzi vă prezentăm o veritabilă mașinărie de gaming portabilă: GIGABYTE Gaming A16 Pro DXH, un model pregătit, după cum veți vedea, pentru cele mai recente și solicitante jocuri video pentru PC.
Să o luăm însă cu începutul: cutia în care sosește GIGABYTE Gaming A16 Pro DXH este surprinzător de compactă având în vedere că găzduiește un laptop gaming de 16 inci. De altfel, modelul de față are un profil chiar subțire, având în vedere dotările sale hardware: dimensiunile sunt de numai 358,3 x 262,5 x 19.45-22,99 mm, cu o greutate decentă de 2,3 kg. Cu alte cuvinte, nu va fi un ultra-portabil ușor pe care să-l luați cu voi peste tot, însă, pentru un laptop de gaming, poate fi cu ușurință transportat în rucsac, înainte de weekend, pentru a-l folosi și acasă, iar, la începutul săptămânii următoare, adus din nou la birou.
Ca aspect, acest A16 Pro DXH nu trădează, la prima vedere, scopul pentru care a fost creat: jocurile video. La prima vedere, estetica sa este mai degrabă una serioasă, lipsind coloristica agresivă, caracteristică altor modele de gaming. Mai mult, modelul de față are porțiunea superioară a carcasei, cea care găzduiește ecranul propriu-zis, realizată din metal, un semn al calității construcției acestui laptop. Ce-i drept, în rest, este construit din plastic, însă conferă acea senzație de soliditate și rezistență pe care o aștepți de la un dispozitiv de acest fel.
În privința componentelor, GIGABYTE a optat pentru următoarea configurație în cadrul acestui laptop:
Ecranul este unul de calitate, foarte clar, dar și luminos, cu contrast foarte plăcut ochiului (la prima pornire l-am confundat cu unul OLED), iar rata sa de refresh de 165 Hz va permite anumitor jocuri să ruleze la framerate-uri foarte ridicate. Merită evidențiată aici și alegerea modelului RTX 5070 Ti drept placă grafică dedicată, cei 12 GB de memorie video GDDR7 fiind suficienți pentru a elimina neplăcerile întâlnite în anumite jocuri atunci când memoria video este limitată la numai 8 GB.
În plus, grație acestei opțiuni, aveți la dispoziție întreaga suită de funcții RTX de la NVIDIA, pornind de la Ray Tracing și Path Tracing și sfârșind cu suita DLSS, care include upscaler-ul Super Resolution, Frame Generation pentru generarea de cadre suplimentare sau Ray Reconstruction, pentru îmbunătățirea calității imaginilor redate în jocurile cu Ray Tracing.
Din fericire, GIGABYTE a optat pentru o sursă de alimentare externă, destul de redusă ca dimensiuni, capabilă să furnizeze 240W prin intermediul conectorului dedicat. Laptop-ul se poate încărca și prin USB-C, însă nu va furniza același nivel de performanță.
Conform estimărilor producătorului, cu bateria încărcată la 100%, laptop-ul ar putea fi folosit fără alimentare până la opt ore, în sarcini de tip office, activând setările de power saving aferente. Dar, fiind vorba despre un dispozitiv ce se adresează în primul rând gamerilor, recomandarea noastră este să stați cu el conectat la o sursă de curent, folosind alimentatorul și sursa furnizate în cutie, pentru a beneficia mereu de întregul său potențial.
În timp ce procesorul ales și cantitatea de memorie RAM (32 GB) ar trebui să satisfacă nevoile oricărui joc modern, stocarea de numai 1 TB s-ar putea să se dovedească insuficientă dacă doriți să instalați mai multe jocuri, mai ales în condițiile în care un titlu AAA din ziua de azi ajunge să “cântărească” și peste 100 GB.
În privința controlului, m-am înțeles foarte bine cu tastatura inclusă, iar track pad-ul, deși pare construit din plastic, oferă o precizie bună, dovedindu-se o soluție potrivită pentru browsing, manipularea rapidă a unor fișiere sau editarea unui document. Când vine vorba însă despre jocuri, vă recomand să conectați un mouse de gaming sau un controller.
În privința conectivității fizice, GIGABYTE Gaming A16 Pro DXH joacă în categoria grea, oferind următorii conectori:
Pe laterala stângă:
Pe laterala dreaptă:
Cu alte cuvinte, laptop-ului îi pot fi atașate numeroase accesorii, pornind de la banalități precum stick-uri USB sau dongle-uri pentru mouse-uri wireless și până la display-uri externe sau unități de stocare rapide externe.
După cum bine știm, majoritatea covârșitoare a laptop-urilor de gaming (și nu numai) sosesc cu un software furnizat de producător care oferă posibilitatea de a comuta între profilurile de performanță, de a configura iluminarea RGB etc.
Iar în cazul acestui GIGABYTE Gaming A16 Pro DXH, acest utilitar poartă numele de GiMATE și, mai mult, beneficiază și de un buton special dedicat pe tastatură. Totuși, având în vedere că modelul pe care am avut ocazia să-l testăm nu includea sistem de operare preinstalat, fiind necesară o instalare suplimentară de Windows, această tastă nu va avea niciun efect până nu descărcați și instalați, manual, GiMATE de pe site-ul producătorului.
Având în vedere că până și ecranul de boot al laptop-ului este personalizat cu logo-ul GiMATE, mi se pare o scăpare cam mare, existând posibilitatea reala ca un proaspăt utilizator, fără prea mare experiență, să omită complet instalarea acestui utilitar.
Spre deosebire de alte alternative similare, GiMATE include însă o componentă voluminoasă de AI (installer-ul are peste 1 GB), precum un Large Language Model (LLM) special antrenat pentru a configura laptop-ul conform dorințelor utilizatorului. Puteți interacționa cu acesta prin intermediul unei ferestre de chat, în care îi puteți explica ce sarcină doriți să îndepliniți și acesta va configura laptop-ul ca atare.
În cazul meu, i-am zis că vrea să rulez jocuri la performanță maximă și automat a comutat laptop-ul pe Game Mode. Conform site-ului GIGABYTE însă, funcționalitatea lui GiMATE nu se limitează doar la astfel de scenarii, existând și componente de AI generativ, precum scrierea de cod pentru programatori. Verificați totuși lista de compatibilitate a acestor funcții cu laptop-urile compatibile de la GIGABYTE.
Pentru a testa capacitățile de gaming ale acestui laptop, am optat pentru cinci jocuri noi și foarte noi, din genuri diferite, toate oferind suport pentru opțiunile avansate de care este capabil GPU-ul RTX 5070 Ti inclus (Ray Tracing, DLSS etc.).
Pentru iubitorii de titluri action/adventure open world am testat Assassin’s Creed Black Flag Resynced, iar amatorii de shootere (first person sau third person) vor afla cum se comportă laptop-ul în DOOM: The Dark Ages – Revelations, respectiv Gears of War: E-Day. Pentru acțiune cât cuprinde și reflexe rapide am optat pentru Onimusha: Way of the Sword, în timp ce, pentru iubitorii de jocuri de strategie, am testat Anno 117: Pax Romana.
Metodologia de testare a fost relativ simplă: am plecat de la setările maxime ale fiecărui joc, în rezoluția nativă a ecranului (2560×1600) și am încercat să găsim echilibrul ideal între calitatea imaginilor afișate și framerate. Unde a fost cazul, am scăzut treptat nivelurile de detaliu, setările de Ray Tracing/Path Tracing sau preset-urile DLSS pentru a atinge nivelurile de performanță vizate.
Îmbucurător este că toate jocurile au rulat foarte bine, cu rabaturi vizuale minime, dispozitivele precum acest GIGABYTE Gaming A16 Pro DXH demonstrând că jocurile cu Ray Tracing redat în timp real nu mai sunt neapărat dependente de sistemele desktop foarte performante, acestea rulând surprinzător de bine și pe astfel de laptop-uri.
Mai mult, deși solicitante, aceste jocuri n-au împins niciodată temperaturile laptop-ului peste 85C (fie că vorbim despre CPU sau GPU). Evident, nu vă recomand să vă jucați cu laptop-ul în poală, iar nivelul de sunet generat de sistemul de ventilație este în media a ceea ce v-ați aștepta de la un astfel de dispozitiv de gaming.
La o primă încercare, cu nivelul detaliilor urcat la Ultra High și Ray Tracing Extended, cu DLSS setat pe treapta Quality și fără Frame Generation, am obținut 49 fps, o valoare de început încurajatoare. Prin simpla comutare a preset-ului DLSS la Performance, framerate-ul a crescut la 59 fps. Foarte jucabil chiar și în lipsa Frame Generation.
Totuși, ne-am “jucat” un pic și cu opțiunile oferite de Frame Generation: cu toate setările menționate anterior, DLSS Quality, comutarea la FG 2X a dus la o medie de 90 de cadre pe secundă, cu o lantență care a variat în jurul valorii de 60 ms. Cu alte cuvinte, foarte arătos și fluent, dar cu posibile probleme minore de responsivitate. Pentru a profita la maximum de refresh-ul ecranului, am scăzut DLSS la Performance, am urcat FG la 4X, obținând 186 fps, cu o latență de maximum 65 ms.
Jocul de strategie al celor de la Ubisoft s-a dovedit a fi și unul dintre cele mai pretențioase din acest test, pentru a atinge valorile pe care le considerăm normale într-un joc contemporan fiind nevoie să recurgem și la ajustarea nivelului de detalii, precum și la comutarea setării de Ray Tracing pe valoarea medium. Totuși, trebuie menționat că Anno 117 este un joc static de strategie și construcție de oraș în care, în general, framerate-ul ridicat și timpii de răspuns nu contează atât de mult.
Un astfel de titlu ar putea fi lejer jucat și la 30 fps, atât timp cât animațiile obiectelor, personajelor, clădirilor și meniurilor rămân fluente. Și, dacă urcăm setările grafice la nivelul Ultra High, cu Ray Tracing High, Ray Reconstruction pornit, DLSS model Transformer pe Quality și fără Frame Generation, obținem o medie de 33 fps. Comutarea DLSS pe Performance aduce un spor de performanță, până la 44,2 fps.
Coborând nivelul detaliilor cu o treaptă, la Very High, și Ray Tracing la Medium, cu DLSS Quality am obținut 40,9 fps fără FG. Cu Frame Generation 2X activat, framerate-ul a urcat la 69,9 fps, dar și latența a variat în jur de 80 ms.
Folosind aceleași setări (Very High, RT Medium), dar cu DLSS Performance de această dată, framerate-ul a urcat la 53,2 fps fără FG, respectiv 88,6 cu FG 2X, la o latență de sub 70 ms.
Trebuie să recunosc că am fost deosebit de încântat de nivelul de optimizare pe care Capcom a reușit să-l atingă cu acest joc, singurul din testul nostru care n-a avut nevoie de modificări ale setărilor maxime pentru a atinge un framerate de peste 60 de cadre pe secundă.
Astfel, cu nivelul de detalii urcat la Ultra, Ray Tracing High, DLSS (preset L din DLSS 4.5) setat la treapta Quality, am obținut, din prima, 68,15 fps. Pentru un plus de fluiditate, puteți activa și Frame Generation 2X, framerate-ul urcând la 97,76 fps.
Noul expansion Revelations pentru DOOM: The Dark Ages vine, pe lângă o întreagă campanie de niveluri noi, și cu posibilitatea de a activa Path Tracing, o versiune mai complexă de Ray Tracing, care poate duce la rezultate vizuale superioare, însă ridică considerabil pretențiile hardware. Având în vedere că jocul celor de la id Software folosește oricum Ray Tracing (chiar și atunci când Path Tracing-ul este dezactivat), am hotărât să-l testăm în ambele scenarii: cu și fără PT.
Atunci când se renunță la Path Tracing, dar se urcă nivelul de detalii la treapta maximă (Ultra Nightmare), cu DLSS Quality, am obținut 75,80 fps fără Frame Generation și 122,86 fps cu FG 2X. Cu alte cuvinte, performanță mai mult decât satisfăcătoare.
Când am urcat însă miza și am activat Path Tracing, am obținut doar 34,33 fps cu DLSS Quality și 52,20 fps cu DLSS Performance. Această din urmă valoare, fiind destul de apropiată de 60 fps, a permis și activarea Frame Generation: s-au obținut 87,77 fps cu FG 2X (cu spike-uri de latență de 80 ms) și 148,15 fps cu FG 4X (latența nedepășind 82 ms).
Având în vedere că vorbim despre cel mai recent joc din toată lista de titluri alese pentru acest test, Gears of War E-Day include tehnologia RTX Mega Geometry, care ia în calcul o geometrie mult mai complexă a mediilor din joc atunci când calculează funcțiile de Ray Tracing necesare redării anumitor efecte vizuale. Din fericire, pentru un plus considerabil de performanță, aceasta poate fi dezactivată.
Am pornit din nou de la maximum posibil – setările grafice comutate pe preset-ul Ludicrous, cu RTX Mega Geometry activat, scenariu în care, cu DLSS Quality activat, s-au obținut doar 27,82 fps. Era clar că, și în cazul în care apelam la un profil inferior DLSS, nu atingeam 60 fps.
Astfel, în primă fază, am redus nivelul general de setări grafice la Ultra, am păstrat RTX MG și DLSS Quality, rezultatul obținut – 46,01 fps – fiind mult mai încurajator. Cu DLSS Performance a urcat până la 53,48 fps. Mai mult, cu DLSS Performance și activând Dynamic Frame Generation, am obținut 170 fps (un rezultat care pune în valoare și ecranul de 165 Hz al laptop-ului), cu o latență maximă de 80 ms.
Pentru și mai multă performanță, am păstrat detaliile Ultra, dar am am dezactivat RTX Mega Geometry: s-au atins 52,78 fps cu DLSS Quality, și 63,15 fps cu DLSS Performance. Încurajat de acest ultim rezultat, am pornit și Dynamic Frame Generation (cu DLSS Performance), obținând 171 fps, cu o latență care s-a menținut sub 70 ms.
Cu un aspect reușit, construcție solidă, dimensiuni relativ reduse pentru un laptop de 16 inci, dar și performanțe mai mult decât mulțumitoare în jocurile recente (inclusiv cu Ray Tracing activat), GIGABYTE Gaming A16 Pro DXH este o opțiune demnă de luat în seamă pentru oricine se află în căutarea unui laptop de gaming capabil.
GIGABYTE Gaming A16 Pro DXH va putea fi achiziționat în curând la prețul de 9999 lei.