În ce stadiu este proiectul de la Ișalnița, care aproape ar dubla capacitatea de stocare a energiei electrice din România?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Sectorul energetic din România se află în plin proces de reconfigurare strategică, marcat de o tranziție accelerată către soluții tehnologice verzi. Unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din sudul țării, inițial destinat construcției unei centrale electrice pe gaz cu ciclu combinat la Ișalnița, este transformat radical. După eșecul repetat al licitațiilor publice, consorțiul de companii implicate și specialiștii guvernamentali români au demarat discuții oficiale cu Uniunea Europeană pentru a schimba radical conceptul. În locul gigantului pe gaz, autoritățile vor să ridice un sistem masiv de stocare a energiei electrice în baterii, cu o putere instalată de 950 MW și o capacitate similară de 950 MWh.

Noua capacitate de stocare a devenit o prioritate absolută pentru autoritățile de la București. Necesitatea a fost accentuată de starea curentă de alertă energetică, dar și de oprirea temporară a celor două reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă (1400 MW), scoase din funcțiune din cauza debitelor extrem de scăzute înregistrate pe Dunăre. Până la data de 1 octombrie 2026, capacitatea națională a instalațiilor de stocare din România a atins un nivel de 1162 MW putere instalată, conform datelor actualizate ale Transelectrica, însă adăugarea proiectului de la Ișalnița ar dubla, practic, rezerva națională utilizată pentru reglajul secundar al sistemului.

Traseul birocratic de la București la Bruxelles și calendarul de implementare

Conversia tehnologică implică însă un parcurs birocratic extrem de riguros la nivelul structurilor europene. Procesul presupune mutarea finanțării alocate din Fondul pentru Modernizare de pe o axă neprioritară, dedicată combustibililor fosili precum gazul, pe o axă prioritară, axată exclusiv pe stocare și energie regenerabilă. Din punct de vedere financiar, proiectul inițial beneficia de o subvenție aprobată de 253 de milioane de euro, iar partenerii privați din consorțiu au deja capitaluri importante blocate în conturi. Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al ALRO, a confirmat că firma dispune de resursele gata de a fi utilizate: „La Ișalnița, capitalul propriu pe care trebuia să-l aducem noi este deja acolo […] avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocați acolo, alocați pentru acest proiect, cash, există în conturile SPV-ului”.

Cu toate acestea, instituțiile europene îndeamnă la răbdare, precizând că documentația completă se află încă în faza de ciornă. Într-o poziție oficială transmisă joi, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a menționat că, „la data de 15 octombrie 2026, nici Banca Europeană de Investiții (BEI), nici Comisia Europeană nu primiseră vreo notificare oficială cu privire la această investiție”.

Rescrierea planului de restructurare și orizontul anului 2029

În spatele ușilor închise de la Ministerul Energiei, oficialii români lucrează intens la o variantă optimă pentru planul ce va fi înaintat către DG Competition (Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene). Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, a detaliat stadiul tehnic actual al negocierilor, precizând că investiția a fost deja integrată în modelul financiar revizuit. Pentru a răspunde tuturor cerințelor emise de partenerii europeni, ministerul pregătește ajustările finale.

„Practic, în acest moment o să avem o a treia reiterație a planului, pe care sper să o transmitem în curând, suntem în curs de consultare cu colegele de la Consiliul Concurenței pe a treia iterație […], ar trebui să avem, cel puțin din punctul nostru de vedere, al ministerului, o formă finală a planului de restructurare modificat pe care să luăm avizul”, a declarat Sorin Elisei. Dacă noul plan va primi undă verde fără alte obiecții din partea forurilor europene și a Consiliului Concurenței, graficul de execuție indică faptul că mega-sistemul de baterii de la Ișalnița (BESS) va deveni complet operațional în octombrie 2029.

Proiectul este gestionat prin societatea CCGT Power Ișalnița, o entitate unde Complexul Energetic Oltenia deține pachetul majoritar de 59,9%, iar producătorul de aluminiu ALRO controlează restul de 40,1% din acțiuni.

Procesul de transformare a proiectului energetic de la Ișalnița implică o sincronizare birocratică între București și Bruxelles. Deși reconfigurarea tehnică și modelarea financiară au fost deja puse la punct de autorități, retragerea oficială a vechiului proiect de centrală pe gaz de pe lista Fondului pentru Modernizare nu a fost încă înregistrată formal. Totul depinde de obținerea prealabilă a acordului pentru ajutorul de stat.

Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, a detaliat mecanismul prin care România va încerca să alinieze toate aprobările necesare: „Care sunt pașii, de fapt? Eu notific planul – planul într-adevăr nu este încă aprobat de DG Competition, care aprobă planul, aprobă, practic, ajutorul de stat, apoi, după ce am ajutorul de stat aprobat, pot să-și depun oficial spre finanțare la Fondul de modernizare. Și atunci, la momentul la care voi avea aprobat ajutorul de stat, voi face simultan și aceste operațiuni de notificare către Fondul de modernizare, ca să fie aliniate”.

Conform calendarului estimat de oficialii de la București, decizia Direcției Generale Concurență din cadrul Comisiei Europene ar putea veni în iarna acestui an. „Noi sperăm până în decembrie, următoarea sesiune a comitetului de investiții a Fondului de modernizare, dacă nu mă înșel, este februarie sau martie 2027”, a estimat secretarul general al Ministerului Energiei. Chiar și în scenariul în care toate aceste etape administrative vor fi depășite cu succes și fără blocaje, termenul oficial asumat pentru punerea efectivă în funcțiune a sistemului de stocare rămâne luna octombrie 2029.

Miza acestei finanțări este uriașă și provine dintr-un instrument european de sprijin strategic. Fondul pentru Modernizare, alimentat direct din veniturile generate de licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (EU ETS), a fost creat special pentru a ajuta 13 state membre cu venituri mai mici în tranziția lor ecologică. Criteriul de bază pentru eligibilitate a fost un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75% din media Uniunii Europene în perioada 2016-2018. Alături de România, printre beneficiari se numără Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia. Începând cu ianuarie 2024, pe lista statelor sprijinite au fost incluse și Grecia, Portugalia și Slovenia, în baza noilor prevederi ale Directivei EU ETS revizuite.

Sursa: Mediafax