Infractorii cibernetici folosesc tot mai des browsere speciale și instrumente de inteligență artificială pentru a fura conturi, a crea identități false și a desfășura campanii de fraudă la scară largă.
Un raport publicat de Check Point Research arată că aceste instrumente, concepute inițial pentru administrarea mai multor conturi online, au devenit utile și pentru grupările care încearcă să evite sistemele de securitate. Cercetătorii indică activități asociate unor hackeri din Rusia, Iran și China.
Un browser obișnuit transmite site-urilor informații tehnice despre dispozitiv, precum sistemul de operare, rezoluția ecranului și fonturile instalate. Aceste caracteristici formează o amprentă digitală, care poate ajuta platformele să recunoască un utilizator și să identifice activități suspecte.
Aceste browsere antidetect permit crearea unor profiluri separate, fiecare cu propria amprentă digitală. Astfel, mai multe conturi pot părea că sunt accesate de pe dispozitive diferite, chiar dacă sunt administrate de aceeași persoană și de pe același calculator.
Aceste programe nu sunt ilegale prin natura lor. Agențiile de marketing, comercianții online și specialiștii în publicitate le folosesc pentru a gestiona mai multe conturi sau pentru a testa site-uri în condiții diferite.
Problema apare atunci când aceeași tehnologie este folosită pentru activități frauduloase. Printre instrumentele menționate în raportul Check Point Research se numără Kameleo, AdsPower și Multilogin. Potrivit cercetătorilor, forumurile clandestine și piețele folosite de infractori conțin numeroase discuții despre utilizarea acestor programe în atacuri informatice.
Una dintre metodele identificate presupune folosirea cookie-urilor de sesiune furate. Aceste fișiere permit unui site să recunoască o sesiune deja autentificată. Dacă un atacator obține un astfel de cookie și îl introduce într-un profil de browser pregătit special, poate încerca să preia controlul asupra contului fără să parcurgă din nou procesul obișnuit de autentificare.
Conturile bancare și portofelele de criptomonede se numără printre principalele ținte. Infractorii pot folosi aceleași instrumente și pentru a verifica date de plată pe platforme de comerț electronic, pentru a solicita împrumuturi cu identități inventate sau pentru a crea conturi false în număr mare.
Aceste conturi pot fi folosite ulterior pentru obținerea unor venituri din publicitate, răspândirea mesajelor înșelătoare sau manipularea activității de pe rețelele sociale.
Integrarea inteligenței artificiale face ca asemenea operațiuni să poată fi extinse cu mai puțin efort uman. De exemplu, AdsPower oferă integrare cu modele lingvistice mari printr-un server bazat pe Model Context Protocol (MCP), care permite conectarea fluxurilor de lucru bazate pe AI la profilurile browserului.
Instrumentele de automatizare pot executa acțiuni precum publicarea comentariilor, aprecierea postărilor sau trimiterea mesajelor de pe mai multe conturi. În combinație cu texte și alte materiale generate de AI, acestea permit organizarea unor campanii coordonate care par, la prima vedere, activitatea unor utilizatori reali.
Conturile false pot fi întreținute o perioadă înainte de a fi folosite în atacuri. În acest interval, ele acumulează activitate și pot părea mai credibile pentru platformele care încearcă să depisteze comportamentul artificial.
Check Point Research avertizează că instrumentele comerciale de acest tip sunt bine dezvoltate, disponibile în numeroase limbi și actualizate pentru a funcționa cu platformele online populare. Integrarea AI reduce și mai mult efortul necesar pentru coordonarea unor operațiuni de fraudă.
Potrivit cercetătorilor, sistemele de securitate nu ar trebui să analizeze doar comportamentul conturilor. Ele trebuie să țină cont și de infrastructura din spatele activității, inclusiv de folosirea proxy-urilor rezidențiale, de neconcordanțele dintre amprentele digitale lăsate de browsere și de tiparele neobișnuite ale cookie-urilor de sesiune.
Rețelele sociale ar trebui să studieze mai atent modul în care browserele antidetect ocolesc mecanismele de identificare, iar companiile trebuie să verifice dacă soluțiile lor de securitate pot recunoaște preluarea conturilor prin cookie-uri furate.
Pe măsură ce automatizarea devine mai accesibilă, identificarea unui cont fals doar după activitatea sa vizibilă poate să nu mai fie suficientă. Detectarea infrastructurii și a metodelor folosite în spatele acestor conturi devine o parte tot mai importantă a apărării împotriva fraudelor online.