Un nou studiu aduce indicii că Marte ar putea păstra activitate geologică în interior, chiar dacă la suprafață nu au fost observate erupții sau curgeri de lavă. Cercetătorii analizează posibilitatea ca gazele provenite din adâncul planetei să ajungă în atmosferă prin fisuri ale scoarței, potrivit The Independent.
Descoperirea unor fisuri pe suprafața marțiană și investigarea originii clorurii de hidrogen din atmosferă susțin ipoteza unui vulcanism care s-ar desfășura sub suprafață. Rezultatele nu reprezintă însă o confirmare a existenței unor erupții actuale, ci oferă noi argumente pentru continuarea cercetărilor asupra interiorului planetei roșii.
În 2021, sonda ExoMars Trace Gas Orbiter a Agenției Spațiale Europene a detectat clorură de hidrogen gazoasă în atmosfera lui Marte. Pe Pământ, acest gaz poate proveni din surse magmatice, ceea ce i-a determinat pe oamenii de știință să ia în calcul un mecanism similar și pentru planeta vecină.
Noile cercetări prezintă dovezi în favoarea ipotezei că gazul ar putea avea legătură cu magma aflată sub scoarța marțiană. Potrivit acestei interpretări, clorura de hidrogen și-ar putea croi drum către suprafață dintr-o cameră magmatică, printr-un sistem comparat de cercetători cu o conductă vulcanică.
Studiul sugerează, de asemenea, că în interiorul lui Marte ar exista suficientă căldură pentru a susține activitatea vulcanică subterană până într-un trecut recent și, posibil, chiar în prezent.
Această explicație ar putea clarifica de ce există indicii privind procese geologice interne, fără ca ele să fie însoțite de manifestări vulcanice vizibile. Activitatea ar putea rămâne ascunsă sub suprafață, în timp ce gazele ar ajunge în atmosferă prin fisuri.
Posibilitatea ca planeta Marte să fie încă activă vulcanic este discutată de mult timp. Planeta găzduiește cei mai mari vulcani din sistemul solar, însă gradul lor de activitate rămâne neclar. În plus, senzorii instalați la suprafață au înregistrat seisme marțiene, comparabile cu mișcările care zguduie Pământul.
Până acum, nu au fost observate erupții sau curgeri de lavă pe planetă. Cercetarea recentă îndreaptă atenția către procesele care s-ar putea desfășura în adâncuri și către urmele pe care acestea le-ar lăsa în atmosferă.
Dincolo de implicațiile geologice, ipoteza prezintă interes și pentru studierea condițiilor care ar fi putut permite existența vieții pe Marte. Cercetătorii consideră că activitatea magmatică din trecut ar fi putut crea medii locale favorabile unor forme de viață.
De exemplu, lava care a traversat scoarța ar fi putut interacționa cu apele subterane, generând mici zone cu condiții asemănătoare unor medii de pe Pământ în care viața prosperă.
Această posibilitate nu echivalează cu descoperirea vieții marțiene. Sugerează însă că interiorul planetei și interacțiunea dintre căldură, rocă și apă ar putea fi importante pentru înțelegerea potențialului său de a fi găzduit medii locuibile.
Sursa: Mediafax