Moneda Bitcoin valorează acum mai puţin decât costul plătit de „mineri” pentru a o genera

Dincolo de elementul speculativ, în care numeroşi investitori amatori sau profesionişti s-au grăbit să cumpere Bitcoin sau alte monede virtuale anticipând profit rapid obţinut prin revânzarea la un preţ mai bun, un rol important în ascensiunea cripto-monedelor a fost şi promisiunea de a face bani cu ajutorul echipamentelor de minare.

Practic, în perioada de vârf de la finalul anului 2017, oricine putea investi economiile personale sau fonduri împrumutate de la bănci în dezvoltarea aşa numitelor ferme de monede virtuale. În esenţă, acestea sunt nimic altceva decât încăperi foarte bine ventilate şi conectate la o sursă cât mai ieftină de energie electrică. În cazul monedei Bitcoin, minerii sunt echipamentele ASIC (computere specializate) proiectate pentru a procesa cât mai rapid şi eficient algoritmul criptografic pe care se bazează generarea monedei Bitcoin. Dar la fel de bine puteau fi PC-uri obişnuite modificate pentru a găzdui cât mai multe acceleratoare grafice pentru jocuri, a căror putere de procesare combinată era folosită pentru generarea de Ethereum sau alte monede virtuale bazate pe algoritmi criptografici dinainte optimizaţi pentru acest tip de echipamente.

În ambele situaţii, promisiunea era obţinerea unui câştig rapid, mult peste nivelul dobânzii acordată de instituţiile bancare, sau profitul adus de investiţiile pe bursă.

Un an mai târziu, valoarea de tranzacţionare a cripto-monedelor a scăzut şi cu 90% în cazul aşa numitelor alt-coins, însă nici celebra Bitcoin nu arată prea bine. Faţă de maximul de aproape 20000 dolari atins în perioada de vârf, cotaţia de 3400 dolari afişată în prezent nu mai entuziasmează pe nimeni, volumul de tranzacţionare foarte redus îndemnând criticii să se întrebe dacă nu cumva şi acest preţ este supraevaluat. Însă de departe cei mai afectaţi sunt antreprenorii care încă deţin ferme de criptomonede, nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea în pierdere sperând că interesul investitorilor pentru achiziţionarea de criptomonede va reveni. Însă tot mai mulţi dintre aceştia ajung să capituleze sub povara datoriilor insurmontabile.

Un ultim bastion al minerilor Bitcoin pare să fie în China, unde mulţi investitori s-au „blindat” din timp cu contracte preferenţiale foarte avantajoase pentru achiziţionarea energiei electrice rămasă ca excedent după aprovizionarea marilor consumatori industriali (ex. prelucrarea bauxitei pentru obţinerea de aluminiu).

Altfel spus, încă o prăbuşire a cotaţiilor Bitcoin până spre nivelul de 2000 de dolari riscă să îi scoată din joc şi pe minerii abonaţi la energie ieftină. Însă reducerea numărului de mineri nu înseamnă neapărat sfârşitul reţelei blockchain pe care se sprijină moneda Bitcoin. Tehnologia permite ajustarea în jos a dificultăţii algoritmului criptografic folosit la generarea monedei Bitcoin, astfel încât activitatea să rămână profitabilă pentru un număr mult redus de „mineri”, chiar şi în cazul unor cotaţii Bitcoin sub pragul de 1200 dolari.

În scenariul cel mai pesimist, prelungirea declinului până la cotaţii de sub 2000 dolari ar putea pune serios la îndoială fiabilitatea monedei Bitcoin ca şi depozit de valoare. Căutată de speculatorii profesionişti, volatilitatea extremă a cotelor de tranzacţionare observată în ultimul an este de natură să gonească investitorii serioşi, dar şi companiile care în trecut au testat folosirea Bitcoin mijloc de plată.