ASUS ROG Strix GeForce RTX 2080 OC review: o nouă generaţie de plăci video

12.10.2018
ASUS ROG Strix GeForce RTX 2080 OC review: o nouă generaţie de plăci video
Prezentare

NVIDIA a lansat seria de plăci video RTX luna trecută după mai bine de doi ani de aşteptare, acestea fiind prezentate de către companie drept  „cel mai mare pas înainte” pentru gaming-ul de PC la nivel de tehnologie. Prima implementare a arhitecturii Turing pe care o avem la îndemână este un GeForce RTX 2080 produs de ASUS şi este încadrată în gama superioară de produse ROG Strix, fiind echipată cu o răcire puternică, luminiţe RGB şi un overclocking din fabrică, care promite performanţă ridicată în orice caz de utilizare. Haideţi să aflăm împreună cât de mare este aportul de performanţă faţă de generaţia precedentă şi cui i se adresează seria de plăci video RTX 2080.

Prezentare

În ciuda faptului că avem de a face cu o nouă serie de plăci video, ASUS nu încearcă să reinventeze roata la nivel de design. Noul RTX 2080 în versiunea ROG Strix beneficiază de o răcire pe care am mai văzut-o pe plăci similare din generaţiile precedente, fiind echipat cu un radiator imens şi cu trei coolere care să asigure o răcire optimă în utilizare.

Chiar dacă nu avem de a face cu vârful de gamă, 2080 Ti, această placă nu este deloc mică, fiind înaltă cât pentru a ocupa trei slot-uri în carcasă (ASUS zice 2,7, însă al treilea slot este acoperit complet în realitate, cu o înălţime de 5 cm) şi mai lungă chiar şi decât anumite implementări de top de 1080 Ti din trecut, având o lungime de 30 cm. Dacă aveţi o carcasă de dimensiuni mai mici, ar fi bine să măsuraţi spaţiul în carcasă înainte să comandaţi placa. Noi ne-am lovit de o mică surpriză şi am fost nevoiţi să mutăm unul dintre hard disk-urile din carcasa NZXT H440 pentru a o monta.

ASUS spune că noua soluţie de răcire pe 2,7 slot-uri acoperă cu 20% mai multă suprafaţă de contact cu componentele faţă de generaţia precedentă, deci dimensiunile crescute ar trebui să asigure o răcire îmbunătăţită. Pe partea din spate, placa este acoperită cu o placă metalică, care include şi logo-ul ROG iluminat cu LED-uri RGB. De fapt, placa beneficiază de LED-uri compatibile Aura Sync şi pe laterală, unde găsim un alt logo Republic of Gamers, cât şi câteva inserţii de plastic transparent folosite pentru iluminare în jurul coolerelor.

În partea din spate, placa beneficiază de doi conectori de tip header pentru coolere pentru sincronizarea cu sistemul de răcire ASUS FanConnect II, ceva ce nu am putut testa, întrucât platforma noastră de test include o placă de bază MSI. La nivel de conectivitate avem de a face cu două port-uri DisplayPort 1.4 native, două port-uri HDMI 2.0b native şi un port USB Type-C, care poate fi folosit fie pentru conectarea unui display, fie pentru conectarea unui sistem de realitate virtuală, această soluţie asigurând conectarea printr-un singur cablu. Alimentarea cu energie electrică se face folosind doi conectori cu 8 pini, necesitând mai multă putere faţă de versiunea Founder’s Edition care este alimentată cu un conector de 6 şi unul de 8 pini. Motivul este posibilitatea de overclocking îmbunătăţită, în teorie.

Placa conferă senzaţia de dispozitiv premium, iar având în vedere costul său, nu ne-am fi aşteptat la altceva din partea unui produs de acest gen, mai ales când este integrat în seria ROG Strix de la ASUS.

 

Tehnologie şi specificaţii

Tehnologie

GTX 2080 promite performanţe de mai multe ori mai mari decât un GTX 1080 din generaţia precedentă, însă adevărul este că acele rezultate sunt posibile doar în aplicaţii care încă nu există. Am vorbit la momentul prezentării din luna august a tehnologiei Turing despre ce pot face noile plăci video la nivel tehnologic, însă este greu să testăm în acest moment spusele celor de la NVIDIA.

Într-adevăr, chipset-ul TU104 include pe lângă nucleele CUDA şi alte două componente noi, care momentan nu pot fi folosite. RT Cores vor putea fi folosite pentru a rula jocuri care beneficiază de tehnologia Ray-Tracing pentru a conferi un nou nivel de realism graficii, prin simularea iluminării într-un mod realist, lucru care asigură şi reflexii mult mai precise în timp real, în timp ce nucleele Tensor vor putea să ajute motoarele grafice să proceseze anumite efecte mult mai eficient şi rapid, sau chiar vor putea îmbunătăţi performanţa în rezoluţii mari, folosind algoritmi de machine learning pre-procesaţi şi integraţi în drivere pentru a aplica un nou tip de Anti Aliasing numit DLSS (Deep Learning Super Sampling).

În acest caz, jocul va rula la o rezoluţie internă mai mică, iar nucleele Tensor vor folosi algoritmii realizaţi pe super computerele NVIDIA pentru a completa spaţiile dintre pixeli cu informaţie corectă, pentru un rezultat la rezoluţie nativă (4K, de exemplu) greu de deosebit de o imagine nativă. Rezultatul va fi un aport de performanţă garantat de faptul că cipul grafic (GPU-ul) va face calculele obişnuite pentru rasterizare la rezoluţie mică.

Toate acestea vor putea fi testate însă în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărtat. Jocuri precum Shadow of the Tomb Raider şi Battlefield V au promis suport pentru tehologia RTX, însă momentan acesta lipseşte. Shadow of the Tomb Raider a fost lansat fără suport, urmând să fie adăugat mai târziu, în timp ce Battlefield V în versiunea Beta nu a oferit acces la aceste opţiuni, iar lansarea lui a fost împinsă până în luna noiembrie. Alte jocuri precum PUBG, ARX Survival Evolved şi Final Fantasy XV au promis suport pentru DLSS, însă nici această tehnologie nu a fost încă implementată în niciun joc.

Astfel, vom fi nevoiţi să testăm doar performanţa brută a cipului grafic şi să o comparăm cu performanţa generaţiei trecute. Chiar şi aşa, RTX 2080 este un upgrade considerabil, fiind echipat cu mai multe SM-uri (Streaming Multiprocessor), la frecvenţă mai mare, cu mai multe nuclee CUDA decât un GTX 1080 şi cu memorii GDDR6 mai rapide.

Specificaţii

GPU NVIDIA GeForce RTX 2080 (TU104)
SMs 46
CUDA Cores 2944
Tensor Cores 368
RT Cores 46
Texture Units 184
ROPs 64
Giga Rays/s 8
RTX Performance 60T-RTX OPS
GPU Base Clock 1.515 MHz
GPU Boost Clock 1.860 MHz (Default) / 1.890 MHz (OC)
Memory 8 GB GDDR6
Memory Clock
14.000 MHz
Memory Interface 256-bit
Memory Bandwidth 448 GB/s
TDP 225 W
Conectori
  • 2 x DisplayPort 1.4
  • 2 x HDMI 2.0b
  • 1 x USB Type-C
Dimensiuni 29,97 x 13,04 x 5,41 cm

 

Platforma de test

Platforma de test

Sistemul pe care îl avem la dispoziţie ca platformă de test nu s-a schimbat foarte mult de când am testat placa video GTX 1080 Ti în implementarea AORUS de la Gigabyte. Avem de a face cu un sistem care are la bază un procesor Ryzen 1700 cu overclocking la 3.8 GHz, memorii ADATA XPG SPECTRIX D41 cu luminiţe RGB la 3.200 Mhz, răcire pe lichid AIO pentru procesor (Corsair H110i GT) şi o sursă de 1.000 W AURUM de la FSP, una dintre cele mai fiabile de pe piaţă, cu certificare Platinum.

Find vorba despre un sistem echipat cu prima generaţie de procesoare Ryzen de la AMD, performanţele testelor în rezoluţii mai mici ar putea fi afectate de acesta, în special datorită frecvenţei mici de rulare (doar 3,8 GHz), în comparaţie cu o soluţie Intel.

La nivel software, am folosit Windows 10 Pro cu cel mai recent update (October 2018), alături de cel mai recent driver NVIDIA disponibil, 416.16, cu optimizări pentru cele mai recente jocuri apărute (Assassin’s Creed: Odyseey, FIFA 19, etc.).

CPU AMD Ryzen 7 1700 OC @ 3,8 GHz (8 core/16 threads)
Cooler Corsair H110i All-in-One watercooling
Placă de bază MSI X370 XPOWER GAMING TITANIUM
Chipset X370
GPU ASUS ROG Strix GeForce RTX 2080 OC
RAM ADATA XPG SPECTRIX D41 16 GB DDR4 @ 3.200 MHz (2 x 8 GB)
SSD OS Kingston ssdNOW KC400 256 GB SATA III
Sursă FSP AURUM Platinum 1.000W
Carcasă NZXT H440

 

Software, frecvenţe, overclocking şi temperaturi

Software şi frecvenţe

ASUS oferă pentru plăcile sale software-ul GPU Tweak, o soluţie de configurare similară cu MSI Afterburner, care include însă profilele standard pentru modelele sale de plăci video.

Frecvenţa stock pentru GPU propusă de NVIDIA pentru un RTX 2080 este de 1.515 MHz, valoare pe care nici măcar plăcile din gama Founders Edition nu o folosesc, acelea fiind livrate cu un overclocking din fabrică. Era de aşteptat ca o soluţie ASUS ROG Strix să vină cu un overclocking şi mai puternic, frecvenţa de bază pentru boost pentru acest model fiind de 1.860 Mhz. Aceasta este frecvenţa maximă pe care o atinge placa pe setarea „Gaming” (default), însă cei care vor mai multă performanţă vor putea apela la profilul OC, care adaugă încă 30 MHz la viteza maximă de boost, până la 1.890 MHz.

Adevărul este că nu există niciun motiv pentru care nu ai rula această placă pe profilul OC tot timpul, chiar dacă diferenţa de performanţă nu va fi cu mult mai slabă pe profilul Gaming. Probabil singurul caz pe care l-am putea face este pentru utilizarea profilului Silent, care scade frecvenţa cu câteva zeci de MHz, asigurând astfel că placa va rula la temperaturi mai joase, deci coolerele vor porni mult mai târziu (sau deloc).

Memoriile vin la frecvenţă standard de 14.000 MHz, o viteză considerabil mai mare decât ceea ce întâlneam pe serial GTX 10 de la NVIDIA de acum doi ani. Frecvenţa crescută este asigurată de noile memorii GDDR6, însă cantitatea nu s-a modificat. RTX 2080 se livrează tot cu 8 GB, asemeni GTX 1080, în ciuda faptului că performanţa sa este mai degrabă apropiată de cea a unui GTX 1080 Ti, pe hârtie.

Iluminarea poate fi configurată folosind aplicaţia AURA Sync, însă având experienţele neplăcute cu aceasta în ultimii ani, am refuzat să o mai instalăm. Oricum, placa nu beneficiază de prea multe opţiuni de configurare, toate LED-urile fiind sincronizate tot timpul, deci nu pot fi aplicate efecte în plus în afară de color cycle, strobing şi single color. De fapt, atunci când placa este instalată în sistem, luminiţele sunt foarte subtile, iluminarea fiind minimă. Aceasta nu este o placă tocmai dedicată fanilor instalaţiilor de Crăciun.

Overclocking

RTX 2080 în implementarea de faţă este deja o placă video destul de puternică, însă am considerat că putem să stoarcem mai multă performanţă din ea prin overclocking. Din păcate, cipurile Turing au nişte limite destul de rapid de atins. Faţă de overclocking-ul de 30 MHz pe care îl asigură ASUS prin aplicaţia GPU Tweak, am mai reuşit să ridicăm frecvenţa cu încă 30 MHz folosind MSI Afterburner cu limitele termice şi de consum ridicate la maximum. Nu am intervenit asupra răcirii, întrucât placa rămânea oricum destul de rece chiar şi după acest overclocking.

Orice valoare de peste 50 MHz în plus la procesor rezulta în crash-uri în anumite jocuri testate, însă nu în toate. 50 MHz, adică o frecvenţă de boost de 1.910 MHz (pe hârtie) nu este tocmai de lepădat, însă după cum bine ştim, GPU Boost-ul de la NVIDIA nu funcţionează tocmai aşa. Frecvenţele atinse de noi în teste depăşeau cu chiar şi 2.000 MHz după aplicarea acestui overclocking, frecvenţa stabilizându-se la valoarea de 2.040 MHz. Aplicarea de răcire în plus ajută la atingerea unor frecvenţe mai înalte, însă nivelul de zgomot produs şi de consum nu este tocmai justificat, deci am am ales să facem testele folosind profilul de răcire implicit.

În cazul memoriilor, am fost conservatori. Ne-am limitat la un aport de 700 MHz faţă de cei 7000 standard (ambele valori se dublează), pentru un total de 15.400 MHz. În teorie, placa ar fi putut merge mai sus fără să afişeze artefacte, însă nu am vrut să riscăm să întâlnim probleme mai târziu. Am observat că anumite jocuri (şi aplicaţii de testare) pot să devină instabile la frecvenţe de memorie cu mult peste cele standard, aşa că am vrut să limităm posibilitatea unor crash-uri care să ducă la reducerea frecvenţelor şi reluarea întregului proces de testare.

Temperaturi

ROG Strix RTX 2080 Gaming s-a prezentat bine din punct de vedere al temperaturilor de rulare. Folosind profilul implicit „OC” din aplicaţia ASUS GPU Tweak, acesta nu a depăşit 63 de grade Celsius, stabilizându-se la 62 de grade, folosind curba de răcire standard, nemodificată. La turaţie maximă, de 100%, temperatura pe profilul OC scade la 52 de grade. Dacă nivelul de zgomot produs în mod normal de placă este aproape imperceptibil, chiar şi în full load, atunci când coolerele rulează la turaţie maximă, este imposibil să nu sesizezi. Trebuie să recunoaştem însă, că sunetul nu este tocmai de tipul „aspirator” sau „motor cu reacţie”, ci de ventilator foarte puternic.

Aplicând profilul de overclocking din MSI Afterburner, temperatura folosind curba de răcire standard a atins 63-64 de grade, o creştere de numai un grad, în timp ce rularea cu ventilatoarele la turaţie maximă a scăzut temperatura la 52-53 de grade, cu menţiunea că frecvenţa cipului a rămas constantă la 2.070 MHz. Întrucât acesta este un caz extrem, puţini utilizatori dorind ca placa lor video nouă şi puternică să facă zgomot considerabil, am considerat că testele pe care le-am realiza folosind această frecvenţă de boost nu ar fi relevante.

Metodologia de testare

Metodologia de testare

Pentru testarea lui ASUS ROG Strix GTX 2080 Gaming am făcut o selecţie de zece jocuri din mai multe genuri care va rămâne standard pentru testele noastre pentru viitorul apropiat. Testele sunt realizate în toate jocurile folosind rezoluţiile 1080p (1.920 x 1.080 pixeli), 1440p (2.560 x 1.440 pixeli) şi 2160p/4K (3.840 x 2.160 pixeli) folosind profilul cel mai înalt de setări configurabil standard şi dezactivând funcţiile Anti Aliasing. Testele au fost realizate atât cu profilul OC din aplicaţia GPU Tweak, standard de la ASUS, cât şi cu profilul de overclocking realiat în urma testelor.

Pentru că metodologia de testare s-a schimbat de la testul lui GTX 1080 Ti AORUS (selecţie diferită de jocuri şi memorii diferite), nu vom putea compara direct rezultatele obţinute anterior. Avem însă la îndemână un Gigabyte GTX 1080 OC, care ne poate da o idee destul de bună despre aportul de performanţă pe care un RTX 2080 îl poate avea faţă de un GTX 1080. Modelul GTX 1080 a fost testat doar cu profilul de OC standard de la Gigabyte din aplicaţia AORUS.

Pe viitor vom adăuga în rezultatele testelor şi alte plăci video pentru comparaţie.

 

3DMark

3DMark

Testele 3D Mark prezintă un scenariu la care ne aşteptam deja. Avem un spor de performanţă între un GTX 1080 şi un RTX 2080 între 15 şi 40% în funcţie de test (cea mai mare diferenţă fiind în testul Time Spy), în timp ce overclocking-ul adaugă încă aproximativ 5% performanţă peste sportul iniţial, pentru un spor cuprins între 20 şi 50% (în Time Spy Extreme diferenţa este de 48,26%). 

Scorurile de mai sus prezintă un spor de performanţă cuprins între 0,5 (în Fire Strike Extreme) 3 şi 4% (în restul) atunci când RTX 2080 rulează cu un profil de overclocking activ.

Gaming – 1080p

Gaming – 1080p

În rezoluţie Full HD este evident din start faptul că avem de a face cu o placă mai puternică decât cea din generaţia precedentă, însă în anumite titluri, performanţa acesteia este cel puţin ciudată.

De exemplu, în Gears of War 4 şi Grand Theft Auto V, scorurile pe RTX 2080 sunt chiar mai mici decât cele de pe GTX 1080, motivul fiind cel mai probabil un bottleneck de la procesor. Alte titluri precum Dirt: Rally prezintă o situaţie similară, însă performanţa în plus este totuşi puţin evidentă. Cele mai mari aporturi de performanţă pot fi observate în Rainbow Six Siege (41,9%), The Division (24%), Rise of the Tomb Raider (18%) şi For Honor (23%). Forza Motorsport 7 este un joc complet limitat de procesor, acesta oferind performanţă aproape identică în toate rezoluţiile. Poate fi observat folosind overclocking doar un mic boost de 10% faţă de rularea fără overclocking.

Overclocking-ul măreşte însă considerabil diferenţa între GTX 1080 şi RTX 2080. Avem un spor de performanţă de aproape 50% în Rainbow Six Siege (47,2%), şi de aproape 30% în restul de jocuri în care overclocking-ul se face simţit (28% în For Honor, 27,6% în Rise of the Tomb Raider şi 29,6% în The Division). Diferenţa între RTX 2080 fără OC şi cu OC este de sub 10% în rezoluţie Full HD, singurul care se apropie de 10% în afară de Forza fiind Rise of the Tomb Raider.

Gaming – 1440p

Gaming – 1440p

În 1440p lucrurile încep să se mişte mai bine. Procesorul devine o piedică mai mică în faţa plăcii video, iar aceasta începe să îşi încordeze „muşchii” din silicon.

Dirt Rally rămâne în continuare blocat de procesor, la fel ca şi Forza Motorsport 5, performanţa lor fiind similară cu cea pe rezoluţie 1080p.

Restul de jocuri primesc însă un aport de performanţă considerabil. Avem de a face cu o diferenţă între 20 şi 50% între GTX 1080 şi RTX 2080 la frecvenţe stock, diferenţă care se măreşte cu overclocking la aproape 60% în cazul Rainbow Six Siege (58,6%). Aici se vede motivul pentru care NVIDIA nici măcar nu s-a obosit să vorbească despre performanţa noilor plăci în rezoluţie Full HD, performanţa QHD şi 4K fiind cea care contează cu adevărat. Până şi GTA V, care rulează la un framerate chiar mai mic în 1080p pe RTX 2080 faţă de un GTX 1080, primeşte un aport de performanţă semnificativ prin overclocking (18% faţă de rularea la frecvenţă standard).

Gaming – 2160p

Gaming – 2160p

În cele din urmă, avem rezultatele testelor în rezoluţie 4K. Înainte, pentru a putea rula jocuri în 4K la detalii înalte şi peste 60 de cadre pe secundă, trebuia să optăm pentru vârful de gamă de la NVIDIA, modelul GTX 1080 Ti. Ei bine, odată cu seria de plăci video RTX 20, modelul RTX 2080 este pragul pentru acest nivel de performanţă, adică placa de pe locul al doilea din ofertă. Aceasta promite performanţă mult mai bună odată ce multe jocuri vor începe să ofere suport pentru DLSS, însă momentan nu este cazul. Din păcate pentru utilizatori însă, preţul pentru acest nivel de performanţă nu s-a schimbat deloc. Un RTX 2080 costă tot cam cât un GTX 1080 Ti în magazine, ba chiar sunt şanse ca placa nouă să fie semnificativ mai scumpă în acest moment din cauza stocurilor limitate şi faptului că este foarte nouă. GTX 1080 Ti ar putea beneficia de reduceri pentru a elibera stocurile magazinelor şi cu siguranţă se găseşte folosită la un preţ mai mic.

Dar alegerea unui 1080 Ti faţă de un RTX 2080 limitează utilizarea plăcii în viitor, când noul hardware RT Cores şi Tensor Cores va putea fi pus în aplicare, hardware pe care modelul mai vechi nu îl deţine. Dacă aveţi de ales între aceste două plăci la preţuri similare, am înclina spre modelul mai nou, în speranţa că este mai bine pregătit pentru selecţia de jocuri video care urmează să apară.

În termeni de performanţă brută, RTX 2080 pare să fie realizat special pentru gaming în 4K. Nu numai că procesorul nu mai este un factor limită pentru placă, dar aici pot fi observate cel mai bine şi efectele overclocking-ului. În comparaţie cu GTX 1080, RTX 2080 reuşeşte un minim de aport de performanţă de 23,9% în GTA V şi un maxim de 60% în Rainbow Six Siege şi asta fără overclocking. Dacă luăm în calcul şi overclocking-ul, avem până la 70% performanţă brută în plus în Rainbow Six Siege, şi o medie de 35-40% în restul jocurilor. 

Desigur, nu avem de a face cu o diferenţă la fel de mare precum între generaţiile Maxwell şi Pascal, însă nu trebuie să uităm că Turing în acest moment are câţiva aşi în mânecă pe care încă nu îi foloseşte.

Concluzii

Concluzii

Prima implementare de RTX 2080 testată este una solidă, care oferă performanţă considerabilă în plus faţă de modelul echivalent din generaţia precedentă, însă performanţa oferită în plus nu este tocmai la nivelul pe care NVIDIA l-a lăudat. Motivul este simplu: testele despre care compania vorbea încă NU EXISTĂ. Nu avem cum să testăm performanţa în Ray-Tracing şi nici performanţa în plus pe care am putea să o câştigăm folosind tehnologia DLSS. Practic, RTX 2080, la nivel strict de performanţă, pare să fie un nou GTX 1080 Ti, comportându-se similar în testele de performanţă cu modelul de top din generaţia trecută. Acest lucru ne oferă speranţe mari pentru RTX 2080 Ti, care ar trebui să ofere un aport de performanţă considerabil faţă de modelul testat.

Totuşi, este greu să recomandăm plăcile video din gama RTX în acest moment, în special în lipsa suportului software pentru cele mai mari inovaţii ale sale. În acest moment, un GTX 1080 Ti ar putea fi cumpărat la un preţ mai mic decât cel al lui RTX 2080 (având şi avantajul pieţii SH) şi ai putea oferi o experienţă similară în majoritatea jocurilor de pe piaţă, cu avantajul a 3 GB în plus de memorie (care în ciuda faptului că este de generaţie mai veche , GDDR5X pe 382 biţi, este mai rapid decât acest GDDR6 pe 256 biţi).

Discuţia e diferită atunci când luăm în considerare că există o listă destul de mare de jocuri care au confirmat suportul pentru tehnologiile RTX şi DLSS, iar probabil că cea mai bună strategie în acest moment este să aşteptăm până când funcţiile din aceste jocuri vor fi disponibile pentru a analiza dacă plăcile GeForce RTX îşi merită cu adevărat preţul ridicat, justificat momentan doar de faptul că hardware-ul există fizic pe placă, chiar dacă nu poate fi utilizat în totalitate.

Galerie foto

Sfatul nostru? Este o idee bună să mai aşteptaţi până la un eventual upgrade. Probabil că spre începutul anului 2019 vom avea răspunsul la întrebările la care încă nu am reuşit să răspundem chiar şi cu hardware-ul pe mână, însă până atunci, plăcile din gama RTX sunt doar plăci noi de la NVIDIA care cresc performanţa faţă de generaţia precedentă… fără să scadă şi preţul pentru acelaşi nivel de performanţă din trecut.

 

Părţi pozitive

Construcţie de calitate
Răcire foarte bună şi silenţioasă
Implementare de RTX 2080 cu două mufe HDMI şi două DisplayPort
Performanţă foarte bună

Părţi negative

Software-ul ASUS este slab
Tehnologiile RT şi DLSS sunt complet absente şi imposibil de testat
Noua generaţie nu a venit cu performanţă în plus la preţuri mai accesibile

Urmărește Go4IT.ro pe Google News
Cătălin Niţu
Cătălin Niţu
Redactor-șef Go4it.ro. Lucrează în presa de tehnologie și gaming din 2008. Absolvent al Facultății de Jurnalism și pasionat de gadget-uri, PC-uri și console de gaming. citește mai mult