RoPay a ajuns la 8,5 milioane de utilizatori. Cum au schimbat plățile instant obiceiurile românilor (P)

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

RoPay Alias, sistemul național de plăți instant, a depășit 8,5 milioane de utilizatori înscriși — peste jumătate din populația bancarizată a României.

Șapte bănci mari sunt deja conectate, iar eMAG a devenit primul mare retailer care acceptă plata prin RoPay direct la finalizarea comenzii.

Din 2027, plățile instant în euro vor deveni obligatorii pentru toate băncile din UE, inclusiv pentru cele din afara zonei euro, ca România.
În spatele vitezei stă, tot mai des, inteligența artificială, care preia verificările de securitate făcute altădată manual.

Coada la ghișeu pentru un transfer bancar a devenit, în doar câțiva ani, un instrument de nișă. De curând, eMAG a activat plata comenzilor prin serviciul național de plăți instant — semn că sistemul, folosit inițial doar între persoane fizice, a ajuns deja la plăți comerciale.

Din ce în ce mai puțini români mai așteaptă o zi lucrătoare pentru ca banii să ajungă în contul destinatarului. Iar sistemul care a schimbat asta, RoPay, e abia la început: în următorii ani va deveni obligatoriu, sub o formă similară, pentru plățile în euro din toată Uniunea Europeană, iar inteligența artificială preia deja o parte tot mai mare din verificările din spatele fiecărei tranzacții.

Până acum câțiva ani, un transfer bancar „clasic” între două bănci diferite putea dura și câteva ore bune într-o zi lucrătoare — și mult mai mult peste weekend sau de sărbători. Motivul nu ținea de tehnologie, ci de modul în care băncile își decontau reciproc sumele, printr-un sistem de compensare care rula pe rundă, nu în timp real. RoPay a rezolvat exact acest blocaj, mutând decontarea într-un flux continuu, disponibil non-stop.

RoPay: cum funcționează sistemul de plăți instant din România

RoPay a pornit oficial în octombrie 2024, dezvoltat de TRANSFOND în numele Asociației Române a Băncilor. Ideea e simplă: transferuri de cont în cont, în mai puțin de 10 secunde, 24 din 24 de ore, folosind doar numărul de telefon al destinatarului în loc de IBAN.

Șapte bănci mari sunt deja conectate la sistem — ING, Salt, CEC, Libra, BCR, Banca Transilvania și Raiffeisen. ING rămâne cea mai activă dintre ele. Integrarea cu eMAG, anunțată în vara acestui an, arată că sistemul a trecut deja de faza „doar între persoane”, ajungând la plăți comerciale: pentru prima dată, un mare retailer online acceptă plata instant direct la finalizarea comenzii.

Rapiditatea nu se oprește la cumpărăturile online. Aceeași infrastructură de transfer instant permite acum și achitarea instantanee a unei rate de credit, direct din aplicația bancară, fără vizită la ghișeu și fără să mai aștepți o zi lucrătoare pentru ca banii să ajungă la destinație.

Ce garantează siguranța tranzacțiilor instant

Viteza de transfer nu înseamnă și relaxarea controalelor de securitate. RoPay păstrează aceleași mecanisme de protecție ca online banking-ul obișnuit — criptare completă a datelor și autentificare biometrică la fiecare tranzacție. Sistemul, alături de toate băncile participante, e supravegheat de Banca Națională a României.

Există totuși o schimbare reală de paradigmă în prevenirea fraudelor. La un transfer clasic, banca avea câteva ore, uneori o zi întreagă, să detecteze o tranzacție suspectă înainte ca banii să ajungă efectiv la destinatar. La un transfer de 10 secunde, verificarea trebuie să se întâmple aproape instantaneu, înainte de confirmare — nu după.

Una dintre soluțiile adoptate în majoritatea aplicațiilor bancare e verificarea numelui destinatarului: înainte de a confirma un transfer, aplicația compară numele introdus cu titularul real al numărului de telefon și afișează un avertisment dacă cele două nu coincid. E un pas simplu, dar care reduce considerabil greșelile de tipul „am trimis banii la numărul greșit” — o problemă reală, pentru că un transfer instant, odată confirmat, nu mai poate fi anulat unilateral.

Un exemplu obișnuit: cum arată, în practică, o zi cu plăți instant

Un grup de prieteni ieșit la o terasă nu mai împarte nota cu calculatorul de buzunar — cel care plătește cardul primește restul sumei înapoi în telefon, în timp ce chelnerul încă strânge farfuriile de pe masă. Un meșter chemat pentru o reparație urgentă își ia plata pe loc, fără POS, doar cu numărul de telefon. Iar un părinte care trebuie să trimită bani de urgență unui copil plecat la facultate în alt oraș nu mai verifică dacă a apucat „ultima rundă de decontare” a băncii înainte de weekend.

Niciunul dintre aceste scenarii nu exista, la scară largă, acum trei ani. Astăzi sunt motivul principal pentru care RoPay a trecut de 8,5 milioane de utilizatori într-un timp relativ scurt — nu pentru că românii au vrut neapărat o tehnologie nouă, ci pentru că vechiul sistem, cu întârzierile lui, devenise vizibil incomod.

Cum stă România față de alte state din UE

România nu e prima țară care trece la plăți instant ca standard, ci mai degrabă recuperează un decalaj. În Polonia, sistemul BLIK — construit tot pe ideea plății prin telefon, fără IBAN — este folosit de ani buni pentru cumpărături online și offline deopotrivă, iar în Suedia, Swish a devenit atât de răspândit încât tot mai multe magazine mici nu mai acceptă deloc numerar.

Diferența e că, la nivel european, plățile instant erau până acum opționale pentru bănci, iar acolo unde existau, veneau adesea cu un comision suplimentar față de transferul clasic. Regulamentul UE despre care vorbim mai jos schimbă exact acest lucru: instant devine regula, nu opțiunea premium. 

AI-ul, motorul din spatele verificărilor rapide

Presiunea de a verifica totul în câteva secunde a devenit unul dintre terenurile unde inteligența artificială și-a găsit un rol foarte concret în fintech. Revolut, care are peste 4,5 milioane de clienți în România, își extinde parteneriatul cu Google Cloud pentru a integra AI direct în aplicație, în primul rând pentru detectarea fraudelor în timp real.

Algoritmii analizează tipare de comportament — sumele obișnuite, orele la care se fac plățile, dispozitivele folosite — și pot semnala automat o tranzacție care iese din tipar, chiar dacă întregul transfer durează sub 10 secunde. Practic, sistemul nu mai așteaptă un raport de fraudă venit de la client, ci încearcă să prindă tiparul suspect chiar în momentul în care se formează, comparând tranzacția curentă cu miile de tranzacții similare procesate anterior.

E felul în care sistemul reușește să rămână rapid fără să devină, în același timp, mai vulnerabil — iar tendința, spun analiștii din fintech, e ca tot mai multe bănci și instituții financiare din România să adopte soluții similare, nu doar cele câteva jucătoare mari care au anunțat deja parteneriate publice cu furnizori de AI.

Din 2027, aceleași reguli și pentru plățile în euro

Uniunea Europeană a impus, printr-un regulament dedicat, ca plățile instant în euro să devină standard, nu excepție, în toate statele membre — inclusiv în cele care, precum România, nu au adoptat moneda unică. Băncile din afara zonei euro trebuie să poată primi transferuri instant în euro până în ianuarie 2027, iar să le poată trimite până în octombrie 2027.

Regulamentul mai prevede și un principiu important pentru portofelul oricărui client: un transfer instant nu poate costa mai mult decât un transfer clasic, în aceeași monedă, la aceeași bancă. Cu alte cuvinte, viteza nu mai poate fi vândută separat, ca un serviciu premium — devine, pur și simplu, noul normal.

Practic, românii vor putea, în câțiva ani, trimite și primi bani în euro la fel de rapid cum trimit acum lei prin RoPay — util mai ales pentru cei care lucrează cu parteneri sau clienți din alte state UE, sau pentru românii cu familie ori afaceri în zona euro.

Spre ce se îndreaptă plățile din România

De la coada la ghișeu, la un transfer de 10 secunde făcut doar cu un număr de telefon — schimbarea din spatele plăților românești s-a întâmplat, în mare parte, în doar doi ani. Următorul pas, spun chiar reprezentanții marilor fintech-uri, nu mai e despre viteza unui singur transfer, ci despre cât de mult din verificările din spate pot fi preluate de algoritmi, fără ca utilizatorul să observe vreo diferență — în afară de faptul că totul se întâmplă, pur și simplu, mai repede.