Sistemul judiciar din România se află în fața unei transformări structurale majore, conform noului program de guvernare propus de posibilul guvern condus de Luca Niculescu. Documentul detaliază o strategie ambițioasă care urmărește nu doar modernizarea tehnică a instanțelor, ci și o resetare profundă a modului în care cetățenii interacționează cu actul de justiție. Pilonii centrali ai acestei reforme ar fi digitalizarea accelerată, reducerea birocrației și eficientizarea resurselor umane, totul pentru a scurta durata adesea interminabilă a proceselor.
Pentru a răspunde volumului uriaș de muncă din instanțe și parchete, noul cabinet propune stabilirea unui volum optim de activitate pentru magistrați. O măsură de impact o reprezintă introducerea unor proceduri stricte de filtrare a sesizărilor, concepute special pentru a elimina din start cauzele care nu necesită o soluționare judiciară propriu-zisă. Mai mult, programul pune pe masă o reevaluare curajoasă a hărții judiciare pentru judecătorii și parchete, dublată de măsuri concrete pentru echilibrarea schemelor de personal.
Poate cea mai inovatoare componentă a programului o reprezintă integrarea tehnologiilor avansate în activitatea magistraților. Guvernul își propune testarea unor soluții bazate pe inteligență artificială care să preia sarcinile administrative consumatoare de timp, cum ar fi redactarea încheierilor de ședință sau a altor acte procedurale standardizate. De asemenea, interfața cu publicul și activitatea administrativă a Ministerului Justiției vor fi optimizate prin introducerea unui chatbot dedicat.
Digitalizarea nu se va opri însă la ușa instanțelor, ci va cuprinde și profesiile conexe. Sunt prevăzute proiecte de anvergură precum implementarea notarului electronic, digitalizarea completă a activității executorilor judecătorești și modernizarea sistemului de probațiune. În plus, accesul la informațiile din Registrul Comerțului va fi simplificat semnificativ, facilitând un mediu de afaceri mai transparent.
Pe lângă saltul tehnologic, documentul pune un accent deosebit pe pilonul social și pe cel de combatere a criminalității. O noutate absolută este planul de înființare și operaționalizare a Agenției Naționale pentru Protecția Victimelor, o instituție menită să ofere o strategie unitară de sprijin pentru cei afectați de infracțiuni. În paralel, se urmărește adoptarea noii Strategii Naționale Anticorupție pentru perioada 2026-2030 și întărirea rolului ANABI în recuperarea eficientă a prejudiciilor.
Din perspectivă logistică, programul își asumă continuarea marilor proiecte de infrastructură. Executivul Niculescu estimează că proiectarea detaliată a celebrului Cartier pentru Justiție din București va fi finalizată până în 2029, urmând ca execuția lucrărilor să demareze în 2030. De asemenea, sunt vizate investiții masive în sistemul penitenciar, inclusiv urgentarea lucrărilor la închisorile din Berceni și Unguriu, modernizarea spațiilor de cazare existente și implementarea unor sisteme avansate de supraveghere electronică, măsuri esențiale pentru alinierea României la standardele europene.
Sursa: Mediafax