ChatGPT și Gemini nu reduc programul. Studiu: angajații muncesc mai mult cu AI

Un studiu realizat în Statele Unite arată că introducerea inteligenței artificiale generative în mediul corporativ nu reduce programul de lucru, ci îl poate prelungi. Cercetarea, citată de Mediafax și preluată de publicația italiană Il Post, indică faptul că eficiența adusă de platforme precum ChatGPT sau Gemini a dus, paradoxal, la creșterea volumului de muncă.

Analiza a fost derulată între aprilie și decembrie 2025 de două cercetătoare de la Universitatea California Berkeley, într-o companie de tehnologie din California cu aproximativ 200 de angajați. Firma a oferit abonamente la aplicații de AI generativă, fără a impune utilizarea lor.

Productivitate mai mare, program mai lung

Concluziile preliminare arată că multe operațiuni au fost simplificate și accelerate cu ajutorul AI. Angajații au reușit să finalizeze sarcini într-un timp mai scurt și au preluat responsabilități suplimentare. În loc să ducă la reducerea orelor de lucru, această eficiență crescută a generat un volum total mai mare de activitate.

Pe durata celor 8 luni de observație, ritmul de lucru s-a intensificat. Unii angajați au început să preia atribuții care anterior erau gestionate de colegi sau externalizate. De exemplu, managerii de produs au ajuns să scrie cod, în timp ce inginerii au dedicat mai mult timp verificării și optimizării codului generat cu ajutorul AI.

Sarcini noi, dar fără modificarea oficială a rolului

Un element relevant al studiului este faptul că multe dintre aceste activități suplimentare nu au fost formal incluse în fișa postului. Ele au fost percepute drept inițiative personale sau experimente, posibile datorită noilor tehnologii.

Această extindere informală a responsabilităților a contribuit la creșterea presiunii profesionale, fără o ajustare clară a așteptărilor sau a normelor interne.

Granițe tot mai difuze între muncă și pauză

Cercetarea a evidențiat și o diluare a limitelor dintre timpul de lucru și cel de relaxare. Mulți angajați apelau la AI în pauze, înaintea întâlnirilor sau chiar după încheierea programului. Inițiau solicitări către chatbot și reveneau ulterior pentru a analiza rezultatele.

Această fragmentare constantă a atenției a dus la creșterea efortului cognitiv și la diminuarea momentelor reale de odihnă. Deși AI este percepută ca un asistent virtual eficient, utilizarea frecventă implică verificări, ajustări și comutări repetate ale concentrării.

Noua normă: mai rapid înseamnă mai mult

Contrar așteptărilor inițiale, creșterea productivității nu a redus presiunea profesională. Dimpotrivă, ritmul accelerat a devenit noul standard. Un participant la studiu a rezumat situația astfel: „Ai impresia că vei munci mai puțin cu AI. În realitate, muncești la fel de mult sau chiar mai mult”.

Specialiștii avertizează că, în lipsa unor reguli clare privind utilizarea inteligenței artificiale și a unor practici organizaționale bine definite, cum ar fi pauze structurate sau evaluări colective ale modului de integrare a AI, există riscul deteriorării sănătății mintale și al scăderii calității muncii pe termen lung.

Studiul mută astfel discuția de la temerea că inteligența artificială va elimina locuri de muncă la o realitate mai nuanțată: AI nu înlocuiește neapărat angajații, dar le poate transforma activitatea printr-o intensificare constantă a efortului.