Fabrica europeană a gigantului auto chinez BYD, aflată în construcție în Ungaria, se află în centrul unui scandal internațional, după ce organizația pentru drepturile muncitorilor China Labor Watch (CLW) a raportat posibile abuzuri asupra angajaților chinezi.
Potrivit raportului publicat recent, zeci de muncitori trimiși din China ar fi fost nevoiți să lucreze în condiții extreme, printr-un sistem de subcontractare care permite companiei să evite responsabilitatea directă, transmite Mediafax.
Documentul CLW, bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de lucrători, descrie un program epuizant: șapte zile de muncă pe săptămână, cu ore zilnice ce depășesc frecvent 12–14 ore. Pauzele erau strict limitate, iar orele suplimentare nu ar fi fost remunerate. Mai mulți muncitori au relatat că li s-a cerut să ofere informații false inspectorilor pentru a ascunde adevăratul volum de muncă.
Pe lângă presiunea fizică, angajații se confruntau și cu dificultăți financiare. Raportul arată că salariile erau adesea plătite cu întârzieri de până la trei luni, iar contractele de muncă erau greu de reziliat fără pierderi financiare semnificative, cauzate de sumele plătite în avans pentru recrutare. Surse citate de organizație afirmă că muncitorii ar fi fost aduși în Uniunea Europeană cu vize de afaceri, nu de muncă, ceea ce i-a lăsat fără drept la servicii medicale și protecție socială.
Organizația mai indică faptul că personalul nu era angajat direct de BYD, ci printr-o rețea de firme intermediare — o structură care îi permite companiei să susțină că nu are control direct asupra condițiilor de muncă, o practică descrisă ca „negare plauzibilă”.
Incidentul nu este singular. În 2025, BYD a fost investigată în Brazilia pentru presupuse abuzuri similare, unde autoritățile au inclus firma pe o listă neagră după ce au identificat condiții comparabile cu „sclavia modernă”. Și acolo, responsabilitatea legală a fost atribuită subcontractorilor.
Scandalul din Ungaria reprezintă un test crucial pentru Europa, spun experții în legislația muncii. Dacă acuzațiile se vor confirma, cazul ar putea obliga autoritățile europene să examineze mai atent modul în care marile companii respectă standardele de muncă atunci când operează prin rețele complexe de subcontractare.