Presiunea memoriilor pentru AI: o nouă realitate pentru electronicele de consum din Japonia

Creșterea accelerată a cererii pentru servere dedicate inteligenței artificiale schimbă vizibil echilibrul pieței globale de memorii și crește presiunea memoriilor asupra mai multor industrii.

Potrivit unei analize TechNews citată de presa de profil, marii furnizori precum Samsung Electronics și SK hynix prioritizează clienții din zona AI și cloud, în detrimentul segmentelor tradiționale de electronice de consum.

În acest context, producătorii japonezi de televizoare, PC-uri și electrocasnice din zona medie și entry-level se confruntă cu dificultăți tot mai mari în asigurarea componentelor, precum și cu presiuni crescânde asupra costurilor.

Presiunea memoriilor aduce costuri în creștere și marje de profit în scădere

Efectele sunt deja vizibile în structura de cost. Conform datelor TrendForce, memoria DRAM reprezenta anterior doar 2,5-3% din costul total al componentelor (BOM) unui televizor. În urma scumpirilor recente, ponderea a urcat la 6-7%, reducând semnificativ marjele de profit ale producătorilor.

Impactul este mai puternic pentru brandurile mai mici, care nu beneficiază de puterea de negociere și de resursele financiare ale marilor jucători. Într-un sector în care competiția pe preț rămâne intensă, fiecare punct procentual suplimentar în costuri poate face diferența dintre profit și pierdere.

O schimbare structurală, nu un simplu ciclu

Industria memoriilor a fost mereu caracterizată de cicluri de supraproducție și deficit. De această dată, însă, situația este diferită. Presiunea memoriilor este adusă de cererea pentru HBM (High Bandwidth Memory), utilizată în aplicațiile AI, nu pare a fi un fenomen temporar, ci unul legat de competiția globală pentru putere de calcul și de creșterea complexității modelelor de inteligență artificială.

Această tendință sugerează o durabilitate pe termen mediu și lung, ceea ce face ca strategia tradițională de „așteptare” a unei scăderi de preț să fie mai puțin realistă pentru producătorii japonezi.

În plus, multe companii din Japonia nu au dimensiunea necesară pentru a concura cu marii furnizori de cloud în licitații agresive și nici nu sunt dispuse să își asume costurile unor stocuri masive. Modelul de aprovizionare bazat pe relații stabile și încredere, care a funcționat decenii la rând, devine astfel un dezavantaj într-un context dominat de dezechilibre accentuate între cerere și ofertă.

Adaptarea brandurilor japoneze

În ultimii ani, companii precum Sony, Panasonic și Sharp au încercat să se îndepărteze de competiția bazată exclusiv pe preț, orientându-se către segmente cu valoare adăugată mai mare.

Totuși, creșterea abruptă a costurilor memoriilor face dificilă protejarea completă chiar și a produselor mid- și high-end. În cazul televizoarelor și electrocasnicelor, unde volumele mari sunt esențiale, comprimarea marjelor este resimțită direct.

Implicații pe termen lung în lanțul de aprovizionare

Reconfigurarea priorităților în favoarea clienților din zona AI și cloud modifică echilibrul de putere în lanțul global de aprovizionare. Dacă în trecut comenzile stabile și standardele stricte de calitate ofereau industriei japoneze o poziție solidă, în prezent furnizorii tind să favorizeze clienții cu cerere în creștere rapidă și capacitate mai mare de plată.

Efectele pot depăși sfera electronicelor de consum. Domenii precum electronica auto și echipamentele industriale, care depind de memorii și presupun cicluri lungi de certificare, pot întâmpina dificultăți suplimentare în schimbarea furnizorilor. În cazul în care tensiunile pe piața memoriilor persistă, impactul ar putea genera efecte în lanț asupra mai multor industrii-cheie din Japonia.

În ansamblu, presiunea generată de boom-ul AI nu reprezintă doar o problemă temporară de costuri, ci un semnal al unei transformări structurale care obligă industria japoneză de electronice de consum să își regândească strategiile de aprovizionare și poziționare pe piață.