România, pe primul loc în Uniunea Europeană la cyberbullying și fake news

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Adolescenții din România traversează o criză profundă în mediul virtual, fiind expuși unor riscuri fără precedent. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Europeană, tinerii români se confruntă cel mai des cu fenomenul de bullying online și cu valurile de fake news, comparativ cu colegii lor din toate celelalte țări ale Uniunii Europene. În acest context alarmant, la sfârșitul acestei săptămâni, Bucureștiul a găzduit ParentED Fest, un eveniment de amploare unde experți internaționali în parenting au dezbătut impactul tehnologiei asupra noilor generații și au oferit soluții concrete pentru protejarea minorilor.

Conexiunea emoțională ca scut împotriva pericolelor virtuale

Specialiștii prezenți la eveniment au subliniat că independența digitală a copiilor se manifestă tot mai devreme, de obicei în jurul vârstei de 9-12 ani. Acest prag nu ar trebui gestionat prin interdicții rigide, ci privit ca un „rit de trecere modern” pentru care tinerii trebuie pregătiți temeinic. Specialistul danez Jessica Joelle Alexander a explicat că dialogul deschis și o conexiune solidă cu părinții reprezintă cea mai eficientă formă de protecție pe termen lung în era ecranelor și a inteligenței artificiale.

Aceasta a avertizat asupra riscului major de a lăsa copiii izolați în fața problemelor care apar în mediul online. „Copiii noștri vor fi expuși la ceva online, e inevitabil. Chiar dacă nu le dați niciodată un telefon, un prieten sau un frate va avea unul. Iar acum, în epoca modernă, cea mai periculoasă situație pentru copiii noștri este să fie singuri, online, atunci când se întâmplă ceva neplăcut sau periculos și să nu aibă la cine să apeleze. De aceea, trebuie să construim încredere, nu frică, și să le dăm copiilor puterea de a face alegeri bune”, a explicat Alexander la București. Un remediu simplu propus de expertă este timpul petrecut împreună: un studiu realizat pe aproape 13.000 de părinți și copii din nouă țări relevă că 88% dintre familiile care se joacă cel puțin cinci ore pe săptămână se declară fericite, comparativ cu doar 75% în cazul celor care alocă mai puțin timp acestei activități.

Sedentarism, stres și vulnerabilitate emoțională

Problemele de comportament din prezent, precum anxietatea, crizele de furie sau deficitul de atenție nu reflectă neapărat eșecul părinților, ci sunt reacții somatice la un mediu de viață profund alterat. Psihoterapeuta franceză Isabelle Filliozat a evidențiat faptul că tinerii de astăzi fac mult mai puțină mișcare, petrec ore în șir în fața ecranelor și consumă alimente ultraprocesate. Statisticile sunt îngrijorătoare: în ultimele patru decenii, copiii au pierdut 25% din capacitatea lor cardiovasculară, deși s-a demonstrat că introducerea mișcării în timpul orelor de curs crește nivelul de atenție cu 12%.

Această degradare a stilului de viață se resimte puternic și în plan economic și social pe plan local. În România, piața de snacks-uri a depășit valoarea de 3 miliarde de euro, reflectând obiceiuri alimentare nocive care afectează direct starea fizică a tinerilor. Impactul cumulat al acestor factori – de la alimentație la agresiunile din mediul online – lasă urme adânci asupra psihicului fragil al noii generații. Datele publicate de UNICEF România în anul 2022 confirmă amploarea acestei suferințe tăcute: nu mai puțin de 33% dintre adolescenții cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani recunosc că se simt „la pământ” mai mult de o dată pe săptămână, un semnal de alarmă critic care obligă societatea și familia la o schimbare urgentă de paradigmă.

Sursa: Mediafax