Cum combat ucrainenii „human safari”: 150 km/h ca măsură de supraviețuire și plase antidrone

Herson, oraș ucrainean aflat la câțiva kilometri de linia frontului de pe Nipru, trăiește de peste 1 an cu o amenințare zilnică pe care localnicii o numesc „human safari”: drone rusești care urmăresc și lovesc civili, uneori cu imagini publicate ulterior pe social media.

Un reportaj video realizat de Kyiv Independent descrie, pas cu pas, cum s-a schimbat viața într-un oraș care pare „funcțional” la suprafață, dar în care deplasarea poate deveni o loterie în câteva secunde.

În material, jurnaliștii intră în oraș pe un traseu unde, din septembrie, dronele au început să lovească și șoseaua principală, cu scopul de a izola Herson de aprovizionare și ajutor. Localnicii circulă cu detector de drone în mașină și, atunci când apar semnale, accelerează agresiv, uneori până la 150 km/h, pentru că „cea mai sigură protecție” rămâne mișcarea rapidă.

Tuneluri cu plase antidrone și semafoare „anti-FPV”

Una dintre cele mai vizibile măsuri defensive este folosirea plasei antidrone: porțiuni de drum acoperite ca un tunel, menite să reducă șansa ca un FPV să identifice și să urmărească ținte în trafic. Reportajul arată și o soluție neobișnuită: un semafor amplasat în interiorul tunelului de plasă, care nu gestionează fluxul de mașini, ci indică dacă au fost detectate drone în zonă.

Protecția nu e doar „hardware”. În oraș, localnicii folosesc canale de Telegram și alerte comunitare pentru a raporta activitatea dronelor pe cartiere, iar detectorul devine un obiect permanent pornit, ca un „tablou de bord” al fricii. Noaptea, mulți șoferi evită complet drumurile, fiindcă farurile îi transformă în ținte ușor de urmărit.

Harta „human safari” și costul uman al atacurilor

Dimensiunea fenomenului este documentată și de colectivul OSINT Tochnyi, care a realizat o hartă interactivă în care fiecare punct reprezintă o victimă civilă a dronelor: răniți marcați distinct față de cei uciși. În reportaj, imaginile din spitale completează statistica: răni provocate de schije după lansări „de sus”, accidente după mine împrăștiate de drone, dar și infrastructură medicală lovită în mod repetat.

Pe teren, lupta e descrisă ca un joc de „pisica și șoarecele” în spectrul radio. Unități ucrainene încearcă să intercepteze semnalele FPV, să identifice frecvențele și să bruieze dronele înainte să treacă râul. Chiar și așa, în material se vorbește despre un volum de ordinul a 300 de drone detectate, dintre care aproximativ 10% reușesc, totuși, să ajungă în oraș, unde pot lovi aleatoriu.

Cum supraviețuiește un oraș sub „vânătoare” zilnică