Tehnologia întinereşte creierul

22.10.2008
Tehnologia întinereşte creierul

Dacă ai trecut de 50 de ani, cumpără nişte broadband şi un computer, iar pe lângă feliile de pâine cu margarină, hrăneşte-te zilnic cu nişte informaţie de pe Internet. O să trăieşti mai mult, cu mintea ageră şi coerentă. Dacă nu crezi, te invit să te concentrezi asupra rezultatelor unui studiu recent al unuia dintre cei mai bine văzuţi cercetători din domeniul neurologiei.

Tehnologia ne modifică circuitele din cutie, ne reprogramează "microprocesorul", benefic ori ba. O spune şi neurocercetătorul Gary Small de la University of California – Los Angeles (UCLA), alăturându-se astfel unui număr semnificativ de oameni de ştiinţă care susţin această teorie. Şi-o spune într-o carte pe care a lansat-o deunăzi, numită "iBRAIN – Ghid de supravieţuire la efectele tehnologiei asupra minţii" (Surviving the Technological Alteration of the Modern Mind). De altfel, creierul este o "componentă" maleabilă – se modifică în funcţie de anumiţi stimuli, iar faptul este cunoscut. Aşadar impactul semnificativ al tehnologiilor moderne nu trebuie să constituie o surpriză ci eventual o chestiune "tehnică" despre care n-am învăţat la orele de anatomie.

Cercetările lui Small sugerează faptul că, cel puţin pentru oamenii mai învârstă, utilizarea Internetului are efecte benefice asupra funcţionării creierului, mărindu-i "puterea". Echipa de la UCLA, care s-a concentrat asupra problemei, a descoperit că navigarea web stimulează părţile creierului ce controlează luarea deciziilor şi gândirea complexă. Din acest motiv, cercetătorii spun că asta i-ar putea ajuta pe bătrâni să înfrunte schimbările psihologice care cauzează scăderea activităţii neuronale, pe măsura înaintării în vârstă. După cum afirmă profesorul Gary Small, chiar şi ceva simplu precum căutarea pe Internet, repetată zilnic, îmbunătăţeşte legăturile neuronale la adulţii de peste 50 de ani.

Odată cu înaintarea în vârstă, creierul suferă anumite modificări – se contractă, se reduce activitatea celulară – care-i afectează performanţele. Şi, se ştie de bună vreme că anumite jocuri ce ţin "în priză" creierul – de pildă, integramele –  au capacitatea de a minimiza respectivul impact negativ, iar noul studiu sugerează că şi navigarea pe web are cam aceeaşi proprietate. "Rezultatele sunt încurajatoare, în sensul că noile tehnologii computaţionale ar avea efecte psihologice pozitive şi ar aduce potenţiale beneficii pentru adulţii de vârstă mijlocie ori mai mare. Căutarea pe Internet implică apariţia unei activităţi cerebrale accelerate, exerciţiu ce poate ajuta la îmbunătăţirea funcţiilor creierului" – afirmă Small.

Pentru studiul lui Small aufost selectaţi 24 de voluntari cu vârste cuprinse între 55 şi 76 de ani, dintre care jumătate neiniţiaţi într-ale Internetului, iar restul utilizatori obişnuiţi cu online-ul. Aceştia au fost puşi să caute una-alta pe web, respectiv să citească din ceva cărţi. Activitatea cerebrală le-a fost analizată în tot acest timp cu un scaner specializat. Ambele sarcini au avut ca rezultat creşterea semnificativă a activităţii creierului în regiunile responsabile de controlul vorbirii, citire, memorie şi vedere.

Totuşi, căutarea pe net a adus în plus accentuarea activităţii unor porţiuni ale creierului care controlează luarea deciziilor şi gândirea complexă, însă doar în rândul voluntarilor care se pricepeau dinainte la navigarea web. Asta se poate datora faptului că spre deosebire de cititul unei cărţi obişnuite, Internetul oferă şi o gramadă de alte posibilităţi de interacţiune care pun utilizatorii în postura de a lua decizii despre ce click să dea pentru a primi informaţii relevante, iar voluntarii neiniţiaţi nu au habar de aceste detalii.

"Aceste descoperiri fascinante se adaugă unor studii anterioare ce sugerează că oamenii de vârstă mijlocie sau cei mai bătrâni pot reduce riscul de apariţie a demenţei luând parte la diferite activităţi de stimulare mentală" – explică Rebecca Wood, şefa unui institut de cercetări pentru boala Alzheimer. "Socializarea frecventă (dicuţii faţă-în-faţă – nr.), exerciţiile fizice regulate şi o dietă echilibrată reduc deasemenea riscul la demenţă".

Small spune că impactul tehnologiei, poate fi şi mai profund în rândul celorlalte categorii de vârstă. Asta pentru că tinerii de azi s-au trezit hiperexpuşi încă de la vârste fragede spre deosebire de părinţii ori bunicii lor. Îi numeşte "nativi digitali" pe aceşti tineri care nici nu concep o lume fără e-mail şi mesagerie instant şi spune despre ei că-şi folosesc excelent abilităţile cognitive de ordin superior pentru a lua decizii imediate şi a se concentra deodată pe surse multiple de stimuli. Ceilalţi sunt "imigranţii" pe tărâmul digital – martorii trecerii la tehnologiile moderne, la multă vreme după ce creierul lor şi-a stabilit deja o structură stabilă şi se pricep cel mai bine – afirmă Small – la citirea expresiilor faciale decât la a naviga prin complexul spaţiu cibernetic, învaţă metodic şi au tendinţa de a executa mult mai precis ceea ce le e dat să realizeze. "Imigrantul tipic a fost antrenat cu totul altfel să socializeze şi să înveţe, înaintând pas-cu-pas şi concentrându-se pe o singură operaţiune într-un timp dat".

Apropo de profesorul Gary Small. Nu-i un aiurit cu diplome de ici-colo ci tocmai directorul Centrului de Cercetare a Memoriei şi Îmbătrânirii din cadrul Institutului de Neurologie şi Comportament Uman al UCLA (University of California, Los Angeles), iar rezultatele analizelor sale au ţinut prima pagină în publicaţii importante precum The Wall Street Journal, The New York Times sau USA Today. În plus, revista Scientific American îl consideră drept unul dintre cei mai inovatori oameni din lume pe ştiinţă şi tehnologie.