Un studiu publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) arată că oamenii pot învăța să recunoască imaginile generate de inteligența artificială cu o precizie foarte ridicată.
Cercetătorii de la Australian National University spun că metoda lor poate duce, în unele cazuri, la o acuratețe aproape perfectă, fără ajutorul programelor automate de detectare.
În ultimii ani, imaginile generate de inteligența artificială au evoluat spectaculos. Între 2023 și 2025, volumul deepfake-urilor distribuite online a crescut cu aproximativ 900% pe an, pe măsură ce generatoarele de imagini au devenit tot mai performante.
Dacă în trecut astfel de imagini puteau fi recunoscute ușor, astăzi diferențele față de fotografiile reale sunt mult mai greu de observat.
Studiile anterioare au arătat că oamenii identifică imaginile false cu o precizie apropiată de cea a unei alegeri la întâmplare, mai ales când este vorba despre chipuri umane.
Până acum, detectarea imaginilor generate de AI s-a bazat în principal pe identificarea unor erori evidente.
Printre acestea se numără fundalurile deformate, imperfecțiunile anatomice sau detalii precum degetele lipsă. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, aceste indicii au devenit tot mai rare.
Nici programele comerciale de detectare nu oferă întotdeauna rezultate corecte. Ele pot produce alarme false, iar modul în care ajung la concluzii nu este întotdeauna transparent.
Autorii studiului propun o abordare diferită.
În loc să caute mici greșeli, oamenii ar trebui să privească imaginea în ansamblu și să evalueze șase caracteristici: simetria, proporționalitatea, atractivitatea, expresivitatea, caracterul distinctiv și memorabilitatea.
Potrivit cercetătorilor, modelele AI creează chipuri pe baza unei medii matematice rezultate din analiza a zeci de mii de fețe reale. Din acest motiv, fețele generate artificial tind să fie mai simetrice, mai proporționate și mai atractive decât cele reale.
În schimb, ele par mai puțin expresive, mai puțin distinctive și mai greu de reținut.
Studiul a fost realizat în două etape.
Inițial, 45 de participanți au primit imagini reale și imagini generate de AI și au fost rugați să le identifice. Ulterior, cercetătorii au organizat șase sesiuni de instruire. Participanții au aflat dacă fiecare imagine era autentică sau artificială și au evaluat-o în funcție de cele șase caracteristici.
După finalizarea instruirii, participanții au repetat testul. Rezultatele au arătat că precizia medie aproape s-a dublat, iar cei mai buni participanți au ajuns la o rată de identificare considerată aproape perfectă.
Autorii studiului consideră că acest tip de instruire poate fi realizat rapid și chiar online.
Totuși, cercetarea are și limite.
Rezultatele se referă exclusiv la imaginile generate de inteligența artificială, iar eficiența metodei în cazul înregistrărilor audio sau video nu a fost încă demonstrată.
În opinia cercetătorilor, îmbunătățirea capacității oamenilor de a identifica deepfake-urile devine tot mai importantă, într-un context în care aceste materiale sunt folosite tot mai des în fraude, campanii de dezinformare sau pentru realizarea unor conținuturi fără acordul persoanelor vizate.