O inițiativă științifică și tehnologică deopotrivă fascinantă și controversată atrage atenția comunității internaționale. Jan Rotmans, un reputat profesor olandez în vârstă de 65 de ani, specializat în studii privind tranziția, a decis să își înfrunte diagnosticul nemilos prin intermediul tehnologiei de ultimă generație. Suferind de cancer în stadiu terminal, universitarul dezvoltă în prezent o versiune a sa bazată pe inteligența artificială. Scopul declarat al acestui proiect ambițios este de a-și conserva integral cunoștințele acumulate de-a lungul carierei și de a permite acestei entități virtuale să susțină prelegeri academice chiar și după decesul său fizic.
Potrivit informațiilor oferite de postul public olandez NOS și preluate de agenția Anadolu, acest „geamăn digital” prinde contur prin procesarea unui volum uriaș de date colectate din activitatea profesorului. Algoritmii de inteligență artificială sunt antrenați pe baza cărților sale, a publicațiilor științifice publicate de-a lungul anilor, precum și a înregistrărilor video de la cursurile și conferințele pe care le-a susținut. Pentru ca replica să fie cât mai fidelă, echipa de dezvoltare a realizat deja înregistrări complexe ale vocii, imaginii și expresiilor faciale ale profesorului Rotmans. Prima versiune online a platformei urmează să devină accesibilă chiar până la sfârșitul anului 2026, faza ulterioară a proiectului vizând crearea unei holograme tridimensionale capabile să urce fizic pe scenele conferințelor.
Jan Rotmans se luptă de aproape doi ani cu un cancer de prostată cu metastaze. Deși starea sa de sănătate a rămas stabilă în ultima perioadă, iar rezultatele medicale recente au fost încurajatoare, profesorul este conștient de caracterul limitat al timpului său. Proiectul este încredințat studioului specializat „The Synths” – recunoscut anterior pentru realizarea unei replici digitale de succes a fostului fotbalist Ruud Gullit. În ciuda optimismului său, cercetătorul își păstrează spiritul critic și recunoaște deschis limitările majore ale tehnologiei actuale, inclusiv riscul ca sistemul să sufere de așa-numitele „halucinații” ale inteligenței artificiale, generând date eronate sau afirmații pe care el personal nu le-ar susține în realitate. Din acest motiv, universitarul a dat asigurări că sistemul va fi supus unor teste riguroase înainte de a fi pus oficial la dispoziția publicului sau a studenților.
Așa cum era de așteptat în cazul unui proiect care atinge granițele eticii și ale conștiinței umane, inițiativa nu a scăpat de critici aspre din partea comunității științifice. Iris van Rooij, profesoară de inteligență artificială la Universitatea Radboud, a taxat public acest demers, descriindu-l drept o evoluție nedorită în societate. Specialistul a avertizat asupra unui fenomen psihologic periculos, subliniat adesea în studiile de profil: persoanele care interacționează cu astfel de modele avansate riscă să atribuie, în mod total eronat, calități profund umane – precum emoții autentice, empatie și inteligență vie – unor simple sisteme software de calcul.
În replică față de aceste îngrijorări etice, Rotmans a ținut să nuanțeze semnificația profundă a demersului său. Profesorul a subliniat că acest geamăn digital nu este conceput cu intenția absurdă de a-l înlocui pe el ca ființă umană sau de a păcăli publicul, ci reprezintă doar un vehicul modern prin care se asigură faptul că ale sale cunoștințe vor rămâne direct accesibile generațiilor viitoare de studenți și cercetători. Asumându-și toate riscurile potențiale asociate unui experiment de o asemenea magnitudine, Jan Rotmans anticipează că exemplul său va deschide calea unui nou trend în mediul academic și că, în viitorul apropiat, și alți oameni de știință vor iniția proiecte similare de conservare a moștenirii intelectuale.
Sursa: Mediafax