Aproape unul din trei tineri americani folosește inteligența artificială pentru a obține informații despre droguri, alcool și riscurile asociate consumului. ChatGPT, Google Gemini și Meta AI se numără printre instrumentele consultate, iar nivelul de încredere acordat răspunsurilor ridică întrebări privind siguranța informațiilor oferite.
Potrivit Mediafax, care citează Euronews, concluziile apar într-un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Rutgers din Statele Unite și publicat în revista științifică JMIR Formative Research. Cercetarea a inclus 995 de persoane cu vârste între 18 și 29 de ani, iar 32,3% dintre acestea au declarat că au utilizat instrumente AI pentru informații despre consumul de substanțe.
Cele mai multe întrebări adresate chatboturilor sunt legate de efectele consumului asupra sănătății. Aproximativ 93% dintre tinerii care au folosit inteligența artificială în acest scop au căutat informații despre riscuri și consecințe. În același timp, aproape jumătate au solicitat detalii despre anumite substanțe, inclusiv despre dozaje.
Alți 35% dintre utilizatori au adresat întrebări despre dependență și alte tulburări asociate consumului de droguri sau alcool. Pentru o parte dintre respondenți, inteligența artificială a devenit o metodă obișnuită de informare. Aproape jumătate folosesc aceste instrumente cel puțin lunar, 12% săptămânal, iar 4% zilnic sau aproape zilnic.
Un rezultat important al studiului privește încrederea utilizatorilor în răspunsurile generate de AI. Participanții au acordat informațiilor despre droguri și alcool un scor mediu de 3,66 din 5, peste nivelul de 3,51 înregistrat pentru utilizarea generală a acestor instrumente.
Mireia Triguero Roura, cercetătoare la Universitatea Rutgers și autoarea principală a studiului, atrage atenția asupra riscurilor asociate informațiilor incorecte. Răspunsurile greșite sau incomplete ar putea influența deciziile privind consumul de substanțe, în special în cazul tinerilor adulți. Totuși, cercetarea nu a verificat direct acuratețea informațiilor furnizate de chatboți și nu a demonstrat o legătură între utilizarea acestora și comportamentele periculoase.
Deși instrumentele AI câștigă teren, motoarele de căutare tradiționale continuă să fie utilizate. Aproximativ 93% dintre participanții care au apelat la inteligența artificială pentru informații despre substanțe au folosit și Google. Rezultatul sugerează că chatboturile reprezintă, deocamdată, o sursă suplimentară de informare.
Studiul a identificat și diferențe între categoriile de utilizatori. După ajustarea statistică pentru alți factori, bărbații au avut șanse de aproximativ două ori mai mari decât femeile să folosească AI pentru informații despre substanțe. O probabilitate mai ridicată a fost observată și în rândul respondenților de culoare, comparativ cu cei albi.
Autorii consideră că accesul la serviciile medicale, teama de stigmatizare și încrederea în diferite surse de informare ar putea explica unele dintre diferențele observate. Chatboturile oferă posibilitatea de a adresa întrebări sensibile fără o discuție directă cu o altă persoană, însă răspunsurile nu sunt întotdeauna verificate medical.
Sondajul a fost realizat online, în aprilie 2026, exclusiv în Statele Unite. Concluziile nu pot fi aplicate automat tinerilor din România sau din alte țări europene. Următoarea etapă a cercetării va urmări cât de corecte sunt informațiile generate de AI și în ce măsură acestea influențează deciziile utilizatorilor privind alcoolul și drogurile.