Tot mai multe persoane au ajuns să folosească inteligența artificială (AI) pentru a lua decizii în cadrul relațiilor personale și profesionale, pornind de la conflicte la locul de muncă până la situații intime. Experții atenționează însă că un astfel de obicei poate avea efecte negative asupra modului în care comunicăm și percepem realitatea.
Potrivit psihologului Tessa West, profesoară la Universitatea New York, citată de CNBC, folosirea AI-ului în astfel de situații a crescut semnificativ în ultimii ani, odată cu apariția aplicațiilor de tip asistent AI și a integrării tot mai frecvente a chatboților în viața cotidiană.
Între 2022 și jumătatea anului 2025, numărul aplicațiilor de acest tip a crescut cu nu mai puțin de 700%. De atfel, sondajele arată că aproximativ șapte din zece tineri din generația Z utilizează inteligența artificială pentru a gestiona conflicte la locul de muncă. Același lucru se observă și în viața personală, unde aproape jumătate dintre cei intervievați folosesc sfaturile AI în relații, inclusiv în privința unor decizii dificile, precum despărțirile.
„Soluțiile de inteligență artificială contemporane sunt concepute pentru a oferi răspunsuri empatice, care nu judecă utilizatorul, dimpotrivă, îl validează, ceea ce le face foarte atractive în conversații dificile”, explică psihologii.
Specialiștii atrag atenția că această tendință poate distorsiona percepția unora asupra situațiilor reale. În multe cazuri, utilizatorii ajung să-și întărească, cu ajutorul AI-ului, propria versiune asupra unui conflict, fără a lua în calcul perspectiva celeilalte părți implicate.
„Una dintre cele mai mari probleme în rezolvarea conflictelor este că oamenii nu ajung să cadă de acord asupra a ceea ce s-a întâmplat de fapt”, menționează psihologul Tessa West.
Profesoara West oferă exemplul unei situații de la locul de muncă: un angajat care se plânge că este supravegheat excesiv de către șef, în timp ce superiorul poate interpreta situația complet diferit, considerând că angajatul are nevoie de mai multă supraveghere din cauza greșelilor repetate pe care le face.
Potrivit acesteia, chatboții nu contestă de obicei versiunea utilizatorului, ci o validează, ceea ce poate duce la o percepție distorsionată și la decizii greșite în relațiile interpersonale.
„Nu ar fi foarte util un chatbot care îți spune: «Nu cred că s-a întâmplat chiar așa»”, afirmă West, explicând că aceste sisteme sunt concepute pentru a menține implicarea utilizatorului, nu pentru a-l contrazice.
Pe lângă riscul de validare excesivă, psihologii avertizează că sfaturile oferite de inteligența artificială sunt deseori prea generale și nu țin cont de contextul specific al relațiilor sau de mediul social în care apar conflictele.
Mai mult, utilizarea constantă și excesivă a AI-ului pentru redactarea mesajelor sau formularea răspunsurilor poate duce, în timp, la pierderea autenticității în comunicare.
„Pe măsură ce lăsăm AI să ne scrie e-mail-urile, să ne completeze mesajele și să ne spună ce să răspundem, riscăm să ne pierdem propria voce”, avertizează profesoara Tessa West.
Dânsa mai atrage atenția că, dacă interlocutorii suspectează utilizarea de AI în conversații, reacția acestora poate fi negativă, chiar și atunci când nu este cazul, deoarece comunicarea este percepută ca fiind artificială.
Astfel că specialiștii sunt de părere că, deși inteligența artificială poate fi un instrument util, utilizarea ei excesivă în relații și conflicte poate afecta judecata, autenticitatea și modul în care suntem percepuți de ceilalți.
Sursa: Mediafax