Libertatea internetului în lume în 2026. Unde se situează România și ce stat a primit zero puncte?

România ocupă o poziție neutră în clasamentul statelor cu cel mai liber internet, conform datelor Cloudwards utilizate de platforma Visual Capitalist pentru un infografic. Acesta clasifică 171 de țări în funcție de gradul de libertate cu care cetățenii pot accesa mediul online.

Rezultatele scot în evidență diferențe globale majore, de la sisteme extrem de deschise în anumite regiuni din Europa și America Latină până la rețele strict controlate în țări precum Coreea de Nord și China.

Datele provin din indicele libertății pe internet din 2026, realizat de Cloudwards. Acesta evaluează politicile naționale în patru domenii: descărcarea de fișiere prin torrent, disponibilitatea VPN-urilor, accesul la conținut pentru adulți și libertatea de exprimare politică și civică.

Statele Unite obțin un scor de 64 din 100, la fel ca România. Această cifră plasează ambele state la mijlocul clasamentului global, alături de Japonia și Australia. Acestea se situează sub țările cu cele mai bune performanțe, precum Norvegia (92) și Canada (84).

Marea Britanie înregistrează un scor mai scăzut, de 52, fapt care reflectă reglementări mai stricte în domenii precum accesul la conținutul online.

Cel mai liber acces la internet la nivel mondial

Nicio țară nu obține un punctaj perfect, însă 11 state de pe patru continente împart primul loc cu 92 de puncte. Acestea sunt Belgia, Costa Rica, Danemarca, Finlanda, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Norvegia, Slovacia, Surinam și Timorul de Est.

Țările europene reprezintă peste jumătate din acest eșalon de vârf. Ele sunt concentrate în special în regiunea nordică, unde Suedia (80) este singura excepție. Statele nordice sunt recunoscute pentru guvernele și societățile lor liberale și tolerante.

O prezență surprinzătoare în top este cea a unor țări precum Surinam și Timorul de Est. Aceste națiuni în curs de dezvoltare din America de Sud și Asia au impus restricții minime asupra utilizării rețelelor sociale și a accesului online.

Partea de jos a clasamentului

La polul opus se află Coreea de Nord (0), unde foarte puțini cetățeni au acces la internetul global. Majoritatea populației utilizează serviciul național de intranet, Kwangmyong, care filtrează informațiile externe.

Imediat după Coreea de Nord urmează China și Rusia, aflate la egalitate cu Iranul și Pakistanul (4).

„Marele Firewall” al Chinei rămâne cel mai cunoscut sistem de cenzură din lume. Acesta este utilizat pentru a suprima criticile la adresa liderilor sau conținutul despre subiecte sensibile politic, cum ar fi protestele din Piața Tiananmen. Sistemul blochează, de asemenea, accesul la platforme externe precum Facebook și YouTube.

Accesul la internet în Occident

Statele Unite (64) se află aproape de mijlocul clasamentului, alături de democrații dezvoltate precum Australia, Franța, Germania și Japonia. Marea Britanie (52) are un scor mai mic, influențat de legislația recentă privind conținutul pentru adulți.

În mare parte a lumii occidentale, scorurile rămân ridicate. Exemplele includ Canada (84), Irlanda și Portugalia (80), precum și Spania și Italia (72).

O excepție notabilă este Coreea de Sud (32), care se clasează sub țări precum Cuba, Kazahstan și Venezuela (36). Acest lucru subliniază modul în care restricțiile de conținut, nu doar sistemele politice, influențează gradul de libertate pe internet.