Noua identitate electronică a cetățenilor UE: cât de sigur este și ce riscuri implică portofelul digital european

Uniunea Europeană pregătește lansarea unui “portofel digital de identitate”, care ar putea deveni un act standard pentru cetățeni până în anul 2030. Deși promite simplificarea vieții de zi cu zi, noul sistem ridică și întrebări majore în legătură cu securitatea, confidențialitatea și controlul datelor.

Portofelul digital european (EUDI Wallet) va permite cetățenilor să își dovedească identitatea online pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, pentru a avea acces la servicii publice și private. Acesta va include date personale precum nume, dată de naștere și cetățenie, dar și documente digitale precum permisul de conducere, bilete de transport, diplome sau rețete medicale, conform publicației The Conversation. Utilizatorii vor putea semna documente electronice, cu valoare legală, și vor putea interacționa cu instituții din alte state UE fără bariere administrative. Spre exemplu, un cetățean român ar putea folosi o rețetă medicală emisă în Franța pentru a obține medicamentele necesare dintr-o farmacie din Belgia.

Implementarea ar trebui să înceapă anul acestora și să dureze până în 2030

Planul Comisiei Europene prevede ca, până în anul 2030, aproximativ 80% din populația Uniunii Europene să utilizeze acest portofel digital. Fiecare stat membru ar trebui să ofere cel puțin o astfel de soluție până la finalul lui 2026. Deși utilizarea nu va fi obligatorie, până în 2027 toate instituțiile și companiile care necesită un proces extensiv de autentificare, inclusiv băncile, vor fi nevoite să accepte această formă de identificare. Aplicația va funcționa în principal pe smartphone. Ea va include mecanisme avansate de securitate, inclusiv posibilitatea de a folosi pseudonime sau tehnologii care protejează identitatea reală a utilizatorului.

Printre principalele beneficii pe care un astfel de wallet european ar trebui să le aducă se numără reducerea fraudei și simplificarea proceselor administrative. De exemplu, închirierea unei mașini sau aplicarea pentru un job s-ar transforma în procese complet digitalizate, fără necesitatea de a trimite copii fizice după documente. Utilizatorii vor avea acces la un panou de control, unde pot monitoriza ce date au fost partajate și au posibilitatea de a semnala eventualele cereri suspecte. În plus, tehnologii precum „zero-knowledge proof” ar permite verificarea anumitor informații (precum vârsta utilizatorului), fără a dezvălui alte date personale.

Confidențialitate, securitate și problema excluderii digitale

În ciuda acestor avantaje, specialiștii atrag atenția asupra unor riscuri importante. Unul dintre acestea ar fi posibilitatea creșterii volumului de date personale colectate, uneori fără ca utilizatorii să fie pe deplin conștienți. De asemenea, portofelele digitale pot deveni ținte pentru hackeri și atacuri cibernetice. Nu în ultimul rând, ar apărea și riscul “excluderii pe criterii digitale”, în special pentru persoanele care nu au acces la tehnologie sau nu sunt familiarizate cu utilizarea acesteia.

Portofelul digital ridică și probleme de suveranitate, deoarece identificarea cetățenilor este, în mod tradițional, responsabilitatea fiecărui stat în parte. Furnizarea acestor servicii de către companii private, inclusiv non-europene, poate genera riscuri de influență externă și dependență tehnologică. Pentru ca sistemul să funcționeze sigur și eficient, sunt necesare reguli clare privind implementarea, audituri stricte, dar și sancțiuni dure pentru abuzuri.

În același timp, specialiștii subliniază importanța menținerii alternativelor clasice, precum clasicele documentele pe hârtie, în format fizic. Acestea sunt necesare pentru a asigura reziliența sistemului și libertatea de alegere a cetățenilor. Portofelul digital european ar putea deveni un instrument esențial în viața cotidiană a cetățenilor UE, dar succesul său va depinde de echilibrul dintre inovație, securitate și protecția drepturilor individuale ale fiecărui utilizator.

Sursa: Mediafax