UE pregătește interzicerea a zece practici online, printre care reducerile false, abonamentele forțate sau notificările nedorite

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Comisia Europeană pregătește noi reguli pentru combaterea practicilor prin care site-urile și aplicațiile îi determină pe utilizatori să cumpere produse, să accepte costuri suplimentare sau să rămână abonați la servicii pe care nu le mai doresc. De la notificări false și avertismente privind epuizarea stocurilor până la perioade de probă gratuite transformate discret în abonamente plătite, aceste mecanisme sunt vizate de proiectul Actului privind echitatea digitală, consultat de Euronews.

Propunerea, care ar urma să fie prezentată în cursul acestei săptămâni, prevede interzicerea explicită a zece practici manipulative de design. Documentul include și măsuri pentru protejarea minorilor în jocurile video, simplificarea rezilierii abonamentelor și reglementarea agenților de cumpărături bazați pe inteligență artificială. Companiile care încalcă normele ar putea primi amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală.

Potrivit evaluării de impact a Comisiei, măsurile ar putea evita pierderi financiare pentru consumatori de 88,4 miliarde de euro în perioada 2025-2035. Dacă este luat în calcul și timpul pierdut din cauza practicilor neloiale, beneficiul anual estimat ajunge la 13,7 miliarde de euro. În comparație, costurile recurente pentru companii sunt evaluate la 678 de milioane de euro pe an, după eliminarea suprapunerilor dintre măsuri.

Zece practici manipulative, pe lista interdicțiilor

În centrul proiectului se află o listă de „modele înșelătoare” (dark patterns) care ar fi considerate neloiale în orice circumstanțe. Astfel, autoritățile nu ar mai trebui să demonstreze, pentru fiecare caz în parte, prejudiciul provocat consumatorilor.

Cele zece practici vizate sunt:

– îngreunarea disproporționată a anulării unui abonament față de procedura de înscriere;
– ascunderea prețurilor sau a condițiilor de reînnoire automată;
– sugerarea falsă a faptului că nu există alternative;
– afirmațiile false sau necalificate despre disponibilitatea ori popularitatea unui produs;
– avertismentele repetate privind stocurile limitate în timpul finalizării comenzii;
– opțiunile preselectate care adaugă produse sau cantități suplimentare;
– prezentarea refuzului drept alegerea greșită;
– presiunile repetate pentru modificarea unei opțiuni deja exprimate;
– folosirea negațiilor duble care creează confuzie;
– notificările false care sugerează că utilizatorul a fost contactat de cineva.

Comisia ar putea extinde ulterior lista fără să fie necesară reluarea procedurii în fața legiuitorilor.

Proiectul vizează și afișarea treptată a costurilor, cunoscută drept „drip pricing”, prin care taxele inevitabile apar abia la finalizarea comenzii. De asemenea, ar fi interzise reducerile de tipul „a fost/acum” raportate la prețul recomandat de producător, în locul unui preț real practicat de un concurent, precum și afirmațiile înșelătoare ale comercianților care vând produse fără să le dețină în stoc, prin sistemul dropshipping.

Pentru abonamentele online, documentul propune un buton „reziliază contractul aici”. Perioadele de probă gratuite nu s-ar mai putea transforma automat în abonamente plătite fără acordul exprimat activ de utilizator. Clienții ar trebui să primească notificări înaintea reînnoirii automate și ar avea dreptul să discute cu o persoană reală în cadrul serviciului de relații cu clienții.

Protecție pentru minori și reguli noi pentru serviciile digitale

Jocurile video ocupă un loc important în propunere. Cutiile cu recompense aleatorii contra cost, cunoscute drept loot boxes, și mecanismele de tip „plătești ca să câștigi” (pay-to-win) ar urma să fie interzise pentru minori. Monedele virtuale ar trebui să indice echivalentul în bani reali și să fie dezactivate implicit pentru copii, cu excepția situațiilor în care un părinte își dă acordul.

Interdicția publicității bazate pe profilarea minorilor ar fi extinsă la toți comercianții, nu doar la marile platforme aflate deja sub incidența Actului legislativ privind serviciile digitale.

Totodată, utilizatorii ar putea dezactiva redarea automată, notificările fără legătură cu propria activitate, recompensele pentru utilizarea în zile consecutive și funcțiile chatbot care simulează relații pentru a prelungi interacțiunea.

Pentru prima dată în legislația europeană privind protecția consumatorilor, proiectul introduce reguli dedicate agenților de cumpărături bazați pe inteligență artificială. Utilizatorii ar putea stabili ce achiziții necesită aprobarea lor, iar agenții ar avea obligația să semnaleze recomandările sponsorizate.

Noul regulament ar înlocui Directiva privind practicile comerciale neloiale din 2005 și s-ar aplica direct în toate cele 27 de state membre. Aplicarea ar începe la 12 luni după intrarea în vigoare, însă documentul trebuie mai întâi aprobat de Parlamentul European și de statele membre.

Inițiativa întâmpină deja opoziție din partea Germaniei. Într-un document neoficial din 14 octombrie, relatat de Agence Europe, guvernul de la Berlin a susținut modificarea directivelor existente, în locul adoptării unei noi legi orizontale. Argumentele pentru transformarea directivei într-un regulament „nu au fost încă demonstrate suficient”, a afirmat executivul german.

Michael McGrath, Comisarul european pentru protecția consumatorilor, care coordonează acest dosar, a încercat să reducă îngrijorările industriei. La un summit dedicat comerțului cu amănuntul, organizat anul trecut la Bruxelles, acesta a descris viitoarea lege drept „o inițiativă atât în favoarea consumatorilor, cât și a companiilor”, menită să reducă sarcinile administrative.

Sursa: Mediafax