Acer Predator 21 X: Lamborghini-ul computerelor „portabile” [REVIEW]

Experienţa de utilizare

Sunt puţine moduri în care experienţa de utilizare de pe Predator 21 X poate fi descrisă în cuvinte. Pe de-o parte avem de a face cu unul dintre cele mai scumpe computere disponibile pe piaţă (în variantă pre-configurată), pe de altă parte, avem probabil cel mai mare laptop din lume. În ciuda faptului că termenul de laptop ar trebui să descrie un computer pe care îl poţi utiliza ţinându-l în poală, adevărul este că după câteva minute s-ar putea să îţi amorţească picoarele. Din fericire, sistemul de răcire este destul de eficient cât să nu cauzeze arsuri în cazul utilizării în acest mod.

Desigur şi acumulatorul este unul dintre motivele pentru care nu am putea folosi Predator 21 X în alt mod decât pe un birou, de preferat lângă un prelungitor cu două locuri libere. Pe lângă faptul că sistemul funcţionează într-un mod de performanţă limitat fără cele două alimentatoare conectate, durata de utilizare nu prea depăşeşte două ore pe baterie. Iar aceste două ore sunt posibile în cazul folosirii unui profil balansat de performanţă. Rularea unui joc video fără alimentare va duce la consumul bateriei interne mult mai rapid.

Sistemul de răcire funcţionează aproape permanent pe Predator 21 X şi poate fi auzit, însă faptul că beneficiază de mai multe ventilatoare asigură faptul că nu vor rula niciodată la putere maximă. Acestea chiar se şi opresc complet atunci când laptop-ul nu rulează aplicaţii solicitante, însă în jocuri şi alte condiţii mai complexe poate scoate un sunet cum rar întâlnim pe computere portabile. Pentru distracţie sugerăm pornirea ventilatoarelor la intensitate maximă pe un birou plin cu foi de hârtie.

Modelul testat de noi este o versiune de pre-producţie şi din păcate câteva dintre caracteristici nu sunt exact la fel ca cele de pe modelul final. În primul rând se pare că LED-urile tastaturii mecanice nu pot fi configurate. Aceasta pare să fie o problemă de driveri, varianta finala a acestora nefiind încă lansată. Software-ul Predator Sense recunoaşte tastatura şi oferă acces la interfaţa de configurare, însă schimbările nu sunt vizibile. Cele patru zone de iluminare sparate, adică trackpad-ul, cooler-ul + butonul power, logo-ul Predator de pe spate şi cele două dungi laterale pot fi însă colorate individual după bunul plac. Alte câteva diferenţe ar fi faptul că monitorul nu are implementată tehnologia G-SYNC, iar memoria RAM de „numai” 32 GB nu se aliniază cu anunţul iniţial care spunea că este vorba despre 64 GB. Cu toate acestea, laptop-ul a funcţionat conform specificaţiilor, testele de performanţă putând confirma aceste afirmaţii.

Este un sentiment ciudat să foloseşti un laptop dar să apeşi pe taste mecanice, experienţa fiind clar îmbunătăţită. Fiecare apăsare de buton este precisă, iar gamerii se vor simţi „ca acasă” pe un Predator 21 X. Din păcate, accesoriul trackpad + numpad nu include butoane mecanice, ci doar clasicele butoane low-profile de pe laptop-urile obişnuite.

Monitorul IPS curbat este cu siguranţă atracţia principală a acestui laptop, oferind o frecvenţă de împrospătare de 120 Hz. Fiind un model nefinisat am ignorat faptul că tehnologia G-SYNC nu a fost implementată. Cu siguranţă că un laptop al cărui preţ de listă va fi 9.000 de dolari/euro nu va fi livrat cu altceva decât cele mai calitative componente, mai ales în condiţiile în care fiecare unitate trebuie comandată în avans, deci vor exista controale de calitate mai riguroase, având în vedere volumul scăzut de unităţi care vor ieşi de pe liniile de asamblare.

Un lucru neobişnuit, dar bine venit la Predator 21 X este faptul că majoritatea port-urilor de conectivitate au fost mutate în partea din spate. În timp ce mufele USB 3.0, card reader-ul şi jack-urile audio sunt poziţionate pe laterale, mufele pentru conectarea la reţea şi la monitoare externe se regăsesc în spatele dispozitivului, alături de cei doi conectori pentru alimentarea la priză. Pot fi conectate două monitoare pe DisplayPort, unul pe HDMI sau mai multe în serie pe Thunderbolt, în funcţie de necesităţi şi tipul de monitor disponibil. În timp ce monitorul de 21” la 120 Hz este excelent pentru rularea de jocuri video (mai ales că este şi curbat, deci acoperă mai bine raza vizuală a jucătorului), cele două plăci video pot oferi o experienţă mai bună de joc în rezoluţii mai mari decât pe WFHD-ul acestuia.

Software

Predator 21 X vine cu Windows 10 pre-instalat, însă sunt câteva lucruri care merită menţionate la capitolul software. Laptop-ul vine cu aplicaţia Predator Sense din fabrică, care s-a schimbat destul de mult de la ceea ce am întâlnit pe Predator 17 X. Aceasta oferă un panou de control foarte bine pus la punct, care asigură configurarea sistemului din toate punctele de vedere.

Primul tab se numeşte Home şi oferă o privire de ansamblu asupra temperaturilor procesorului şi celor două cipuri grafice. Tot aici pot fi setate rapid opţiunile cromatice şi profilele Macro pentru butoanele extra, cât şi setările de overclocking.

Cel de-al doilea tab este dedicat iluminării, cu ecrane separate pentru tastatură şi rezul zonelor colorate cu LED-uri RGB. Interfaţa este intuitivă şi uşor de configurat şi există chiar şi câteva profile animate, precum Breathing, Marquee, Press to turn On/Off, Wave, Neon, Ripple şi restul de efecte pe care le-am întâlnit pe tastaturile mecanice pentru PC-uri. Zonele de iluminare de pe restul computerului pot oferi doar lumină statică sau efectul „breathing”.

La capitolul overclocking nu avem prea multe opţiuni. Cei care se aşteptau la voltaje, multiplicatoare sau frecvenţele memoriilor vor fi dezamăgiţi, întrucât Predator Sense va face totul pentru noi. Există trei profile, Normal, Faster şi Turbo, care pot fi setate atât pentru procesor, cât şi pentru plăcile video independent.

Meniul Hotkeys programează tastele din laterala din dreapta, care pot oferi acces rapid fie la scurtături de taste sau funcţii ale computerului, precum overclocking instant, sau controlul turaţiei ventilatoarelor, dar pot primi şi profile Macro pentru acţiuni rapide în anumite jocuri.

Penultimul tab este dedicat controlului turaţiei ventilatoarelor, care are de asemenea trei setări: Auto, Max şi Custom. Primele două sunt uşor de înţeles, însă profilul Custom oferă posibilitatea de a seta turaţia pentru patru dintre cele cinci coolere interne. Pentru a înţelege mai uşor care este fiecare, software-ul oferă şi o „hartă”.

În cele din urmă, tab-ul Monitoring are rolul de a urmări temperaturile sistemului, oferind câte un grafic pentru procesor, cele două plăci video şi pentru sistem.