Numărul atacurilor cibernetice continuă să crească, iar vulnerabilitățile neactualizate au devenit una dintre principalele căi prin care infractorii pătrund în sisteme, conform Mediafax.
În paralel, o metodă de phishing care poate ocoli autentificarea în mai mulți pași a înregistrat o creștere de 1.380% în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor analizate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
La nivel mondial, organizațiile s-au confruntat cu o medie de 2.175 de atacuri pe săptămână, cu 9,6% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025. În România, DNSC nu a identificat public incidente majore confirmate care să fi afectat instituții publice sau infrastructuri critice în intervalul analizat. Asta nu înseamnă însă că lipsesc riscurile.
Datele din buletinul statistic trimestrial publicat de DNSC arată că exploatarea vulnerabilităților rămase fără remedieri a devenit principalul vector inițial al breșelor de securitate. Această metodă a fost asociată cu 31% dintre incidentele analizate, în timp ce folosirea abuzivă a datelor de autentificare a reprezentat 13%.
Presiunea a crescut și mai mult în iunie. În acea lună, media globală a ajuns la 2.270 de atacuri săptămânale pentru fiecare organizație, cu 17% peste nivelul din iunie 2025.
Consecințele financiare sunt pe măsură. Costul mediu global al unei breșe de securitate a ajuns la 4,99 milioane de dolari, potrivit raportului.
O creștere spectaculoasă a fost înregistrată în cazul atacurilor de tip „device-code phishing”. Acestea pot fi folosite pentru a obține acces la conturi chiar și în scenarii în care este activată autentificarea multifactor.
Potrivit datelor analizate de DNSC, volumul acestor atacuri a crescut cu 1.380%. Infractorii folosesc instrumente comerciale care pot genera automat mesaje-capcană adaptate victimelor. Automatizarea le permite să pregătească și să trimită campanii de fraudă la o scară mai mare.
Inteligența artificială nu este, așadar, folosită doar pentru a produce texte convingătoare. Ea poate contribui și la eficientizarea unor operațiuni de fraudă, reducând efortul necesar pentru personalizarea mesajelor.
Atacurile prin care infractorii blochează datele sau sistemele victimelor și cer bani pentru deblocare continuă să afecteze organizații din întreaga lume. În trimestrul al doilea din 2026 au fost raportate 2.125 de victime ale ransomware-ului, cu 1,8% mai puține decât în primele trei luni ale anului.
În același timp, grupările implicate în astfel de atacuri sunt tot mai numeroase. Check Point a identificat 93 de grupări active, un record pentru perioada analizată. Qilin s-a aflat în fruntea clasamentului trimestrial, în timp ce TheGentlemen a fost cea mai activă grupare în luna iunie.
Potrivit DNSC, sursele publice consultate nu au indicat, în perioada aprilie-iunie, incidente majore confirmate care să fi afectat instituții publice, spitale sau operatori de infrastructură critică din România.
Autoritățile au emis însă 12 alerte privind vulnerabilități critice. Patru dintre acestea vizau vulnerabilități exploatate deja de atacatori. DNSC a semnalat și tentative de fraudă online, inclusiv mesaje SMS false trimise în numele platformei Ghișeul.ro.
Prin aceste mesaje, destinatarii erau anunțați că ar avea amenzi restante și erau îndemnați să urmeze instrucțiunile primite. Astfel de notificări pot fi folosite pentru a determina victimele să acceseze pagini false și să ofere date personale sau bancare.
Raportul consemnează și progrese în evaluarea securității organizațiilor. Un total de 1.126 de entități și-au verificat nivelul de maturitate cibernetică printr-un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
DNSC atrage atenția că statutul României de țară aflată pe flancul estic al NATO o expune unor riscuri specifice. Printre acestea se numără operațiunile hacktiviste asociate unor grupări pro-ruse și posibilele acțiuni de spionaj cibernetic.
În acest context, actualizarea sistemelor și remedierea rapidă a vulnerabilităților cunoscute rămân măsuri esențiale. Datele raportului arată că multe breșe pornesc de la probleme pentru care există deja soluții, dar care nu au fost remediate la timp.