Rețelele sociale sub asediu în UE: Copiii sub 13 ani ar putea avea accesul interzis din această vară

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Uniunea Europeană evaluează posibilitatea de a interzice accesul copiilor sub 13 ani la rețelele sociale sau de a elimina funcțiile care creează dependență, o decizie finală fiind așteptată în lunile următoare. Un raport elaborat de un grup de experți va fi publicat săptămâna viitoare și va recomanda oficial restricționarea accesului minorilor la aceste platforme, transmite agenția Mediafax.

Măsura vine în contextul în care Australia a interzis deja accesul tinerilor sub 16 ani pe rețelele sociale, fapt care a determinat state membre precum Danemarca și Grecia să solicite reguli similare la nivel european, potrivit agenției AFP, citată de France24. Comisia Europeană analizează în prezent toate scenariile, de la o blocare totală pentru anumite categorii de vârstă până la restricționarea funcționalităților specifice.

Grupul de lucru desemnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își va prezenta concluziile pe 13 iulie. Deși oficialii de la Bruxelles precizează că nu s-a adoptat încă o hotărâre definitivă, Von der Leyen și-a exprimat anterior sprijinul pentru noi restricții. Un anunț oficial este preconizat pentru luna septembrie, însă calendarul poate suferi modificări. Ursula von der Leyen a avertizat recent că miza principală nu este vârsta la care minorii intră pe platforme, ci modul în care rețelele sociale reușesc să le acceseze viața și atenția.

Executivul european se confruntă cu presiuni crescute din partea unor capitale europene, inclusiv Parisul, care a elaborat deja o legislație proprie. Luni, Comisia Europeană a cerut Franței să își modifice proiectul legislativ, deoarece consideră că acesta încalcă reglementările comunitare. Eforturile UE vizează o protecție extinsă a minorilor în întregul mediu online, nu doar pe platformele de socializare.

Strategia axată pe riscuri și reacția publicului

Comisarul european pentru protecția consumatorilor, Michael McGrath, a subliniat pentru AFP că, dincolo de limitele de vârstă, oficialii trebuie să vizeze modelele de afaceri și designul tehnologic care dictează experiența online a copiilor. În acest sens, Bruxelles-ul ar putea renunța la o interdicție generală a platformelor precum Instagram, Snapchat sau TikTok, pentru a opta în schimb pentru o abordare bazată pe riscuri. Aceasta ar presupune eliminarea opțiunilor considerate nocive, o strategie similară cu cele două opțiuni propuse luna trecută de o comisie germană: stabilirea unei vârste minime legale de 13 ani sau restricționarea funcțiilor problematice.

Un sondaj YouGov publicat joi arată că majoritatea cetățenilor din Franța, Germania, Italia, Polonia și Spania susțin eliminarea algoritmilor de personalizare și a funcției de derulare nesfârșită. De altfel, 75% dintre cei 5.100 de adulți europeni chestionați consideră că minorii nu ar trebui lăsați pe rețelele sociale până când siguranța acestora nu este demonstrată academic sau tehnic.
În timp ce Marea Britanie și Indonezia adoptă măsuri de limitare, iar Spania și Grecia își pregătesc propriile reglementări, Estonia se opune ferm acestor interdicții.

Experții în drepturi digitale avertizează și ei că blocajele nu reprezintă soluția ideală și recomandă UE să folosească instrumentele juridice existente pentru a securiza platformele. Totuși, un oficial european a confirmat pentru AFP că investigația privind comportamentele de dependență generate de Facebook și Instagram, aplicații deținute de Meta, își va publica concluziile înainte de sfârșitul verii.