Sistemul de operare din buzunar: Fedora 9

02.06.2008
Sistemul de operare din buzunar: Fedora 9
Fedora 9, Instalarea

E simplu, mai simplu ca niciodată să porţi cu tine un sistem de operare. Unul numai al tău. Îl foloseşti împreună cu orice computer pentru chat, email, office, internet şi "îl scoţi" când părăseşti calculatorul respectiv, deci nimeni niciodată n-o să afle ce activităţi ai întreprins pe el. Îţi trebuie doar un stick de memorie şi cîteva minute de atenţie.

Feedback-ul pozitiv al cititorilor la articolul despre Ubuntu m-a îndemnat să testez noua versiune a distribuţiei Linux Fedora, lansată recent, dar care are câteva atuuri deosebite: se poate instala pe stick de memorie, chiar de către novici, setările nu se pierd după restart – cum se întâmplă în cazul Live CD-urilor -, sistemul e complet. Evident nu afectează negativ Windows-ul pe care îl ai probabil deja instalat pe PC. Iar Fedora 9 este chiar primul sistem de operare mare care permite instalarea pe USB stick şi salvare automată a modificărilor operate de către utilizator. Când spun sistem de operare mare, mă gîndesc la dimensiunea fişierului – 700MB, dar şi la dimensiunea comunităţii de pasionaţi soft din spatele său ori la sprijinul tehnic/financiar primit din partea sponsorului Red Hat.

Live USB Creator

Instalarea: 4 minute!
E cea mai simplă instalare ever de sistem de operare. Poate încerca orice utilizator de Windows cu minime cunoştinţe de operare a computerului. Evident mă refer la instalarea pe un stick de memorie, pentru instalare direct pe hard disk recomand alte "Linuxuri" (Ubuntu, openSuse etc.).

Avem nevoie de un progrămel dedicat care ne ajută să descărcăm şi să instalăm Fedora 9 pe stick. Pentru asta apelăm la adresa https://fedorahosted.org/liveusb-creator, de unde descărcăm LiveUSB creator. Este un fişier arhivat în format ZIP de câţiva mega. Dezarhivează-l, intră în folderul dezarhivat şi clicuieşte pe liveusb-creator.exe. O să apară o fereastră care spune cam tot. Pune mausul pe butonul DOWNLOAD şi alege dintre versiunile Fedora 9 (nu 8). Cele care au ca sufix "_64" sunt pentru calculatoare cu procesor pe 64 de biţi. Fedora 9 e varianta officială, stabilă, are interfaţa grafică Gnome (pentru detalii vezi articolul despre Ubuntu 8.04), o recomand. Eu am ales însă Fedora 9 KDE, adică Fedora cu noua interfaţă grafică KDE4 – plină de bug-uri încă, deoarece abia a fost procreată (seamănă mult cu Vista).

Puteţi descărca şi direct varianta de Fedora 9 dorită de pe http://fedoraproject.org – aşa am făcut eu, caz în care folosiţi butonul BROWSE din fereastra aplicaţiei Live USB Creator. Pasul următor: introdu un stick de memorie de minimum 1GB în portul USB, vezi în My Computer ce literă i-a fost atribuită – pe aceasta o selectezi mai apoi la TARGET DEVICE din Live USB creator. Apropo, stickul trebuie să fie gol. Acum, în meniul progrămelului Live USB Creator mai avem o opţiune, PERSISTENT OVERLAY, un slider cu care setezi spaţiul de pe stick care vrei să fie utilizat pentru salvarea ulterioară a fişierelor şi setărilor. Eu am ales vreo 200MB pe un stick de 1GB – alţi 700MB vor fi ocupaţi de către Fedora 9. Dacă de pildă ai un stick de 4GB, poţi alege 2GB drept persistent overlay – spaţiu suficient pentru mail-uri, loguri de chat şi alte informaţii sensibile.

Oricum sistemul de operare odată instalat poate accesa fără probleme hard disk-ul computerului sau alt spaţiu disponibil pe un stick mai mare (de pildă de 8GB) ca să poţi asculta muzică, să te uiţi la filme etc. Acum apasă "Create Live USB" şi aşteaptă cam 5 minute. Instalarea e 100% gata, deci putem să testăm Fedora 9 direct de pe memoria USB. Cu stick-ul introdus în portul USB, reporneşte computerul. PC-urile sau laptop-urile noi ar trebui să booteze direct de pe stick, dacă nu se întâmplă aşa verifică opţiunile de boot din Bios. Pe monitor trebuie să apară un meniu, cum că Fedora va porni în 10 secunde. Nu mai aştepta, apasă enter de două ori şi asteaptă. După numai 20 de secunde sistemul e up & running.

Primele impresii
Timp de pornire, circa 20 secunde, deci super ok pentru o distribuţie Linux. Anul trecut mă luptam cu răbdarea, mai toate sistemele de operare de tip Linux aveau nevoie de peste 40 de secunde ca să fie utilizabile după pornire. E prima data când încerc Fedora şi noua interfaţă grafică KDE 4. Simpatice amândouă, dar mai e de lucru pe ele. Colecţie bunicică de aplicaţii incluse, conectat la hotspot Wi-Fi instantaneu.

Meniul de start din Fedora 9 KDE

Detecţie hardware
Mouse wireless, modul Wi-Fi integrat Intel A/B/G, adaptor Wi-Fi extern Edimax EW7318USG cu cablu USB toate acestea au fost detectate fără probleme, adică funcţionează fără să instalezi drivere. În cazul meu, rezoluţia pe ecran configurată de sistemul de operare Fedora este de 1.024×768 pixeli, însă display-ul este de 1.280×800 pixeli; problema se poate remedia de la setări. Se pare că Fedora 9 a recunoscut şi prezenţa monitorului extern (un LG de 19 inci şi 1.440×900 pixeli), dar cum acesta e cuplat printr-un adaptor VGA-DVI nu am reuşit să fac să se vadă ceva pe el – într-o zi trebuie să studiez aceasta chestiune delicată la distribuţiile Linux. Computerul de test, laptopul Fujitsu Siemens Amilo Pro V3205 are procesor Intel Core Duo la 1,4GHz, 512MB RAM, 80GB hard disk, ieşire video DVI şi ajunge.

Aplicatiile din Fedora 9 (KDE)

Programele preinstalate
Am luat la puricat doar secţiunile principale. În Grafică: aplicaţie de vizualizare a pozelor, Kolour Paint – foarte similar Paint-ului din Windows, utilitar de realizat screenshot-uri (când apeşi tasta Prt Scr apare instant o fereastră cu opţiuni de delay şi salvare a imaginii), Okular – program de citit fişiere PDF. Secţiunea Internet include un reader de feed-uri RSS numit Akregator, manager de download, client FTP pentru uploadarea/descărcarea de fişiere de pe servere, client de email, "vrăjitor" care te-ajută să te conectezi într-o reţea de calculatoare, Konversation – aplicaţie de chat pe IRC, Kopete – multimessenger ca şi Pidgin (fostul Gaim), iar pentru pasionaţi un downloader pentru protocolul BitTorrent. Multimedia: Juk – music player similar iTunes sau Windows Media Player, K3B – un program foarte bun de inscripţionare CD/DVD, Kaffeine este playerul de filme.

Din păcate, playerele se dovedesc inutile cînd vrei să asculţi MP3-uri, să te uiţi la filme MPEG ş.a. O căutare pe Google te va ajuta însă să afli de ce codecuri ai nevoie şi cum le instalezi. În secţiunea Office avem KAdressBook – listă de contacte, Personal Alarm Scheduler, Personal Time Tracker , aplicaţii pentru utilizatorii de Palm (Doc Convertor, Pilot Tool) şi suita de aplicaţii KOffice ce simulează Word, Excell, PowerPoint. Ca obiecţie: prefer suita OpenOfficeOrg pentru scris, foi tabelare sau prezentări şi nu prea m-am împăcat cu editoarele KOffice care vin by default cu interfaţa KDE.

 

Fedora 9 KDE, browser-ul Konqueror

Widgets
La fel ca în Windows Vista, avem posibilitatea de a adăuga pe fundal miniaplicaţii. Acestea se pot mări/micşora, le poţi modifica designul într-o oarecare măsură. Adăugarea lor este floare la ureche: în colţul de sus, din dreapta, ai o ciudaţenie de iconiţă; când treci cursorul peste aceasta, se măreşte şi apare textul "add a widget". Dai click pe link, se deschide o listă cu widget-uri disponibile, selectezi ce te interesează. Ce găsim: ceas analogic, indicator de baterie, miniaplicaţie ce simulează post-it-urile, dicţionar englez, ramă foto, fereastră în care se derulează ultimele ştiri prin RSS şi altele.

Control Panel şi widgets în Fedora 9

Cele din urmă impresii
Jucaţi-vă cu el, stricaţi-l, dar aveţi grijă să nu faceţi prostii atât de mari încât să vă compromiteţi computerul (adică să nu vă stergeţi vreun drive). Eu m-am jucat puţin la setările de display până ce Fedora nu mi-a mai recunoscut monitorul; rezolvarea a fost simplă, am reintrat în Windows, am şters tot de pe stick, am reinstalat Fedora pe memoria USB :). După ce vă jucaţi îndeajuns şi vedeţi cum reacţionează sistemele de operare de acest tip, decideţi dacă vă pasionează îndeajuns de tare ca să vă ţineţi mailurile, loguri de chat, etc pe un stick de memorie alături de Fedora, în calitate de "gestionar" al acestora. Aveţi grijă să nu pierdeţi stick-ul că e mic, dar poa’ să conţină multe. La instalare am observat şi o opţiune ce presupune criptarea datelor, eu n-am activat-o.

După cîteva ore de joacă cu Fedora 9 cu intefaţa cea nouă KDE4, vă recomand să priviţi screenshot-urile că arată draguţ, dar alegeţi mai degrabă varianta cu interfaţă grafică Gnome, mult mai matură actualmente. M-au deranjat diverse bug-uri: se mai întâmpla să nu-mi fie recunoscute adaptoarele Wi-Fi (după restart erau iaraşi OK), să se blocheze unele programe dacă din greşeală dădeam dublu click pe ele; practic un singur click ajunge, din setări puteţi însă schimba acest comportament, ca să fie caracteristic Windows-ului.

Cine este Fedora, sponsorul Red Hat

Altele, pe scurt

  • dacă vrei să instalezi programe, ai în start meniul Fedora utilitarul Add-Remove Programs (caută-l la System >Administration); conexiunea la internet e necesară
  • dacă vrei înapoi în Windows şi eşti pe Fedora, dă prima dată shut down şi scoate stick-ul din portul USB
  • stick-ul poate fi folosit şi ca utilitar pentru recuperarea datelor de pe un computer pe care a crăpat Windows-ul

Kolour Paint Beta - aplicaţia similară Windows Paint din Fedora 9 KDE

Celebra Pălărie Roşie
Despre sponsorul proiectului Fedora, anume Red Hat se poate spune că este una dintre cele mai mari şi mai cunoscute companii ce produce şi vinde un sistem de operare de tip Linux. Este specializată de-asemenea pe software-ul gratuit şi open source. Istoria sa începe în 1994 când Marc Ewing crează o distribuţie Linux pe care o numeşte Red Hat Linux. Zice-se că Ewing a scornit denumirea Red Hat (pălărie roşie) din lipsă de idei: s-a uitat prin cameră după primul obiect interesant şi a găsit o pălărie roşie, atîrnată în cuier. În 1995 Marc Ewing se asociază cu antreprenorul Bob Young – cel care îi şi cumpără afacerea şi înfiinţează compania în Red Hat Software. În februarie 2000, publicaţia InfoWorld premiază Red Hat pentru Red Hat Linux 6.1 cu “Operating System Product of the Year” (cel mai bun sistem de operare al anului).

În decembrie 2005, Red Hat ajunge pentru a doua oară consecutiv pe locul I în topul statisticii anuale efectuate de CIO Insight cu privire la nivelul de satisfacere a clienţilor enterprise. Compania Red Hat se listează pe bursa NASDAQ-100 în decembrie 2005. Anul fiscal 2007 a însemnat pentru Red Hat venituri totale de 400,6 milioane USD – în creştere cu 44% faţă de 2006 -, iar profitul net a fost de 59,9 milioane dolari, potrivit cifrelor oficiale publicate de companie.

De la înfiinţare până în prezent, Red Hat a achiziţionat un număr important de companii mici din domeniul software, IT&C. Companie e bine cunoscută în mediul business pentru Red Hat Enterprise Linux (RHEL), un sistem de operare comercial. Mai oferă aplicaţii middleware şi soluţii de management bazate pe open source, suport tehnic, training si servicii de consultanţă.

Principalii competitori ai Red Hat sunt Canonical Ltd (sponsorul Ubuntu), Mandriva – compania franceză ce comercializează Mandriva Linux, Microsoft, Novell care a achiziţionat în urmă cu cîţiva ani Suse Linux, Oracle Corporation specializată în baze de date şi mai nou pe Linux.

Fedora, cine eşti tu dragă?
În 2003, Red Hat a încetat să mai distribuie gratuit Red Hat Linux şi a donat codul sursă proiectului Fedora; astfel s-a născut distribuţia Linux numită Fedora Core, recent redenumită simplu Fedora. Red Hat sponsorizează proiectul open source Fedora, atât financiar cât şi cu personal tehnic. Rolul cel mai important în dezvoltarea Fedora aparţine însă comunităţii din jurul acestui proiect; inovaţiile soft pe care comunitatea le aduce distribuţiei Fedora se regăsesc mai apoi îmbunătăţite în sistemul de operare comercial Red Hat Enterprise Linux. Proiectul are şi un comitet de conducere, Fedora Project Board, compus din membri de seamă din comunitatea open source, respectiv angajaţi Red Hat.

Ca fapt divers, cu Fedora ne întâlnim şi pe OLPC, laptopul de 100 de dolari. Pe partea de software, inginerii Red Hat colaborează cu One Laptop per Child – organizaţia non-profit creată de membrii MIT Media Lab (MIT este prescurtarea celebrei Massachusetts Institute of Technology ). Asa se face ca XO-1, ultima versiune OLPC are ca sistem de operare preinstalat Fedora, într-o variantă modificată, în acord cu caracteristicile hardware mai slabe ale laptopului ieftin.

OLPC XO-1 - laptop cu sistem de operare Fedora