Fizicianul belgian Francis Halzen câștigă Premiul Nobel pentru fizică în 2026, după ce a transformat gheața din Antarctica într-un telescop

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Fizicianul de origine belgiană prof. Francis Halzen a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică pentru munca sa de pionierat la un observator care detectează particule din spațiu și aruncă o nouă lumină asupra universului îndepărtat.

Cercetătorul în vârstă de 82 de ani a transformat un kilometru cub de gheață antarctică în cel mai mare detector de neutrini din lume. Marți, vânătoarea sa de „mesageri fantomatici” din universul îndepărtat i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică din 2026, potrivit Euronews.

„Premiul din acest an se referă la mesagerii fantomatici din spațiu”, a declarat Ellen Moons, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Științe, în cadrul unei conferințe de presă la Stockholm.

Juriul l-a onorat pe Halzen „pentru contribuțiile decisive aduse Observatorului de Neutrini IceCube și descoperirii neutrinilor de înaltă energie de origine astrofizică”.

Academia a afirmat că munca sa a fost fundamentală pentru observator, pe care l-a descris drept „un kilometru cub de gheață echipat cu senzori de lumină”, subliniind că realizarea „a deschis calea către un nou tip de astronomie”.

Halzen, în vârstă de 82 de ani, s-a născut în Tienen, Belgia, iar în prezent este cetățean american. Este profesor la Universitatea din Wisconsin-Madison la scurt timp după obținerea doctoratului, unde conduce Institutul de Fizică a Particulelor Elementare și a devenit fascinat de neutrini.

În cadrul conferinței de presă la care a participat telefonic din Italia la scurt timp după anunț, el a declarat: „A fost o mare surpriză și, evident, nu mă așteptam la asta”.

„Dar este o mare plăcere să aflu despre acest premiu”, a adăugat el.

Prim-ministrul belgian Bart De Wever l-a felicitat pe Halzen pentru recunoașterea „unei vieți dedicate dezvăluirii celor mai mari secrete ale cosmosului prin manifestările sale cele mai minuscule”.

Observatorul IceCube de la Polul Sud

Halzen a condus dezvoltarea proiectului IceCube la Polul Sud, care utilizează gheață antarctică echipată cu senzori de lumină pentru a detecta particule numite neutrini. Detectorul permite cercetătorilor să capteze neutrini, particule subatomice rare, „provenite din procese extrem de bogate în energie din universul îndepărtat”.

Neutrinii sunt neutri din punct de vedere al sarcinii electrice și nu sunt afectați de niciun câmp magnetic. Aceasta înseamnă că, spre deosebire de undele electromagnetice precum lumina vizibilă, direcția din care sosesc indică direct sursa lor.

Neutrinii sunt cele mai abundente particule subatomice din univers, dar interacționează foarte rar cu materia. Suntem bombardați constant, în fiecare secundă, de milioane de astfel de particule minuscule, iar ele trec direct prin noi fără să observăm. De aceea, Isaac Asimov le-a numit „particule fantomă”.

Observatorul coboară până la o adâncime de 2.500 de metri și se află în apropierea Stației Amundsen-Scott de la Polul Sud.

Peste 5.000 de senzori așteaptă semnale de la neutrinii de înaltă energie, aproape fără masă. Spre deosebire de alte particule, aceștia nu își pierd energia și nu își schimbă direcția, oferind cercetătorilor șansa de a le urmări traiectoriile până la explozii stelare, emisii de raze gamma și alte fenomene cataclismice care implică găuri negre și stele neutronice.

În acele rare ocazii în care un neutrin în trecere interacționează cu nucleul unui atom din gheață, coliziunea produce particule încărcate care emit lumină UV (ultravioletă) și fotoni. Senzorii înregistrează aceste rezultate ale coliziunilor.

Halzen, profesor la Universitatea din Wisconsin-Madison din SUA, și-a prezentat pentru prima dată ideea privind captarea urmelor de neutrini la Polul Sud în 1988, dar proiectul a fost finalizat abia în 2011.

Majoritatea cercetătorilor care vânează neutrini își plasează experimentele adânc sub pământ pentru a elimina interferențele din alte surse. În anii 1980, mai mulți fizicieni au propus apa ca mediu adecvat pentru detectarea neutrinilor din spațiu, în timp ce fizicienii ruși au sugerat utilizarea receptoarelor radio pentru a capta semnalele în Antarctica. Halzen a combinat cele două concepte, considerând că gheața este un mediu mai potrivit, conform ArsTechnica.

El a propus construirea unui observator de neutrini la Polul Sud, deoarece acolo funcționa deja o stație de cercetare.

„Trebuie să subliniez cât de norocos am fost, deoarece, când am început acest proiect, toată lumea și-a dat seama că era poate o idee bună, dar foarte puțini credeau că va funcționa, inclusiv eu”, a declarat Halzen în cadrul conferinței de presă.

Observatorul a stabilit că neutrinii își au originea atât în interiorul, cât și în afara galaxiei noastre, Calea Lactee, fapt care a declanșat o căutare interstelară menită să descopere obiectele și procesele generatoare.

O extindere, IceCube-Gen2, proiectată să acopere 8 kilometri cubi de gheață, este programată să devină operațională în 2033 și va putea detecta de 10 ori mai mulți neutrini, inclusiv semnalele mult mai slabe.

Halzen a afirmat că principalele rezultate ale muncii sale nu au apărut încă și că este prematur să estimeze ce vor dezvălui acestea despre univers.

Se alătură unor câștigători precum Einstein, Bohr și soții Curie

Prim-ministrul belgian Bart De Wever l-a felicitat pe Halzen pentru recunoașterea „unei vieți dedicate dezvăluirii celor mai mari secrete ale cosmosului prin manifestările sale cele mai minuscule”.

Laureatul premiului pentru fizică primește o sumă de 12 milioane de coroane suedeze (1,2 milioane de dolari). Printre câștigătorii din trecut se numără și alți pionieri ai cercetării în domeniul neutrinilor, cum ar fi japonezul Takaaki Kajita și canadianul Arthur McDonald, în 2015.

Premiile Nobel au fost instituite conform testamentului inventatorului și antreprenorului suedez Alfred Nobel, a cărui avere s-a bazat, în parte, pe inventarea dinamitei.

Fizica a ocupat un loc important în testamentul lui Nobel, iar distincția rămâne una dintre cele mai înalte recunoașteri ale acestei discipline. De-a lungul deceniilor, premiul a onorat descoperiri care au schimbat fundamental modul în care umanitatea înțelege universul.

Printre laureații din trecut se numără unele dintre cele mai mari personalități ale științei, între care Albert Einstein, Marie și Pierre Curie, Max Planck și Niels Bohr, ale căror lucrări au contribuit la punerea bazelor fizicii moderne.

Premiul este decernat la Stockholm pe 10 decembrie, la comemorarea morții lui Nobel.

Distincția acordată lui Halzen este al doilea premiu Nobel din 2026. Luni, premiul pentru medicină a revenit psihiatrului și neurologului american Karl Deisseroth și cercetătorilor germani Peter Hegemann și Georg Nagel pentru pionieratul în domeniul optogeneticii, metodă care utilizează lumina pentru controlul semnalelor nervoase.

Premiul pentru chimie a fost decernat miercuri, iar laureatul premiului pentru literatură va fi anunțat joi. Cel mai așteptat premiu, cel pentru pace, va fi anunțat vineri.

Premiul pentru economie va încheia sezonul premiilor Nobel luni, 12 octombrie.