Secretul longevității, descoperit în 24 de ore: Cum poate comportamentul zilnic să prezică durata vieții

Cercetătorii de la Universitatea Stanford au demonstrat că monitorizarea activității dintr-o singură zi poate oferi indicii precise despre durata de viață a unui organism. Într-un studiu recent, aceștia au urmărit 81 de pești Killifish africani pe parcursul întregii lor existențe și au folosit camere video pentru a analiza miliarde de cadre. Rezultatele au scos la iveală 100 de tipare comportamentale care corelează direct obiceiurile zilnice cu longevitatea. Acest lucru marchează un progres important în capacitatea medicinei de a anticipa ritmul de îmbătrânire prin metode neinvazive, transmite Mediafax.

Dr. Claire Bedbrook, coautor al studiului și bioinginer, a explicat pentru BBC Science Focus că observarea unor indicatori simpli, precum somnul și nivelul de activitate într-un ciclu de 24 de ore, funcționează ca o oglindă a procesului biologic de degradare. Potrivit cercetătoarei, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor purtabile, cum sunt ceasurile inteligente, ar putea permite specialiștilor ca în viitor să cuantifice cu exactitate etapa în care se află o persoană pe traseul de la maturitate spre bătrânețe.

Deși studiul s-a concentrat pe animale, concluziile oferă perspective valoroase despre mecanismele de îmbătrânire ale speciilor cu sisteme nervoase complexe.

Tranzițiile bruște în procesul de îmbătrânire

Analiza a relevat că peștii care urmau să aibă o viață lungă prezentau diferențe comportamentale încă din perioada corespunzătoare vârstei de mijloc, între 70 și 100 de zile de viață. Dr. Ravi Nath, coautor al cercetării, s-a declarat surprins de precizia cu care echipa a putut estima speranța de viață a exemplarelor tinere prin simpla observare a acțiunilor de rutină.

Cercetătorii au identificat variații semnificative în special în regimul de odihnă; exemplarele longevive dormeau preponderent noaptea, în timp ce peștii cu o durată de viață mai scurtă tindeau să doarmă tot mai mult în timpul zilei pe măsură ce se apropiau de maturitate.

Energia depusă în timpul mișcării a fost un alt indicator critic, iar peștii care înotau mai viguros și spontan au avut șanse mai mari de supraviețuire pe termen lung. Cu ajutorul unor algoritmi de învățare automată, echipa de la Stanford a prevăzut durata de viață a subiecților după ce a analizat date colectate în doar câteva zile din perioada lor adultă. Studiul a demontat, de asemenea, mitul conform căruia declinul fizic este un proces constant și gradual.

Bedbrook a subliniat că monitorizarea a scos la iveală perioade lungi de stabilitate întrerupte de tranziții bruște. Acestea sunt momente în care organismele îmbătrânesc rapid și trec într-o nouă etapă biologică, fenomen observat recent și în studiile clinice pe oameni.

Te-ar putea interesa și: Manganul: Mineralul care ar putea curăța arterele și proteja inima