Crowdsourcing: Pune clientul la munca!

NewMedia

Jurnalismul cetatenesc, business revigorant pentru o industrie in cadere

Nu se mai mira nimeni cand mai apare un nou articol in presa tocmai despre scaderea audientei si a profitului in aceasta industrie. Cel mai tare sufera mass-media scrise. Internetul, sursa de informatie pe care o prefera in prezent tinerii (18-35 de ani), in mod inevitabil a ajuns sa fie bagata in seama chiar si de catre cele mai conservatoare companii de presa scrisa. Iar crowdsourcing-ul n-avea cum sa nu intre in discutiile sefilor de la R&D, avand in vedere ca mai nou, unele dintre cele mai bune fotografii si filmari - de pilda, scene de dezastre - vin tocmai din telefoanele cu camera ale oamenilor obisnuiti, aflati la fata locului. Prin urmare, unele ziare online sau offline ori posturi de televiziune au dat drumul la diverse programe pilot in care cititorul/spectatorul se transforma in jurnalist/producator. 

Gannett, cel mai important publisher din Statele Unite, cu 85 de ziare printre care USA Today si peste alte 1.000 de publicatii, cu aproape 50 de mii de angajati, a hotarat anul trecut sa exploateze dorinta cititorilor de a se face cunoscuti, de a comenta un subiect, de a arata si altora ceea ce au vazut. In prezent, ziarele locale din portofoliul Gannet sunt restructurate, in ideea obtinerii si publicarii a cat mai multe informatii de la cititori - comenteaza MSNBC. Un exemplu spectaculos de crowdsourcing aplicat de Gannett il ofera ziarul orasului Fort Myers din Florida, in care s-a publicat o stire scurta despre anumite "ciudatenii" legate de construirea unui nou complex rezidential. In loc sa se treaca la investigatii jurnalistice laborioase, publicatia a cerut ajutorul cititorilor pentru acoperirea subiectului. Timp de cateva zile, redactia ziarului a fost sufocata de numarul imens de raspunsuri primite din partea lor, ca mai apoi sa soseasca mesaje si de la specialisti (contabili si ingineri) care au ajutat la revizuirea proiectului si la rezolvarea nemultumirilor rezidentilor.

Alt experiment de "crowd-journalism": NewAssignment.net este un proiect recent al unui cunoscut jurnalist newyorkez - Jay Rosen - care invita audienta sa caute/cerceteze/scrie stiri. Cel mai greu, considera Rosen, este sa aduni oamenii care sa cotizeze cu articole si sa-i pui sa munceasca impreuna.

Englezii sunt conservatori din fire, dar BBC a angajat totusi 30 de persoane ce nu au alta ocupatie decat sa aprobe comentariile de pe site si sa ofere reporterilor trustului informatiile noi si interesante trimise de cititorii-internauti. (msnbc.com) "In 2015 oamenii au acces la orice informatie din lume, de orice fel, fapt inimaginabil in trecut. Si toti contribuie la crearea de continut. Presa asa cum o stiai a disparut; este o reminiscenta a unui trecut nu prea indepartat." Aceasta este transcrierea primelor secunde ale videoclipului Epic 2015 (http://epic.makingithappen.co.uk), clip vizionar in care se vorbeste despre cum se vor obtine, produce si difuza informatiile: companiile de presa vor disparea, toti vom scrie stiri si articole (ce vedem, ce ni se intampla zi de zi) ce vor fi confruntate cu altele publicate pe Internet de catre puternice motoare de cautare si analiza ale Google, Microsoft ori Yahoo!, astfel incat in cel mai scurt timp, pe paginile de news ale acestora sa apara cele mai clare si credibile materiale dintotdeauna.

Wikipedia: creati-va cea mai consistenta enciclopedie

Desi supercunoscut, merita reamintit in acesta discutie despre crowdsourcing si exemplul Wikipedia.org, care demonstreaza ca in scurt timp, cu ajutorul maselor, se poate crea o gigantica sursa de informatii imposibil de realizat de catre o mana de angajati ai unei companii. Enciclopedia online, cu doua milioane de articole in limba engleza si alte milioane impartite intre mai toate limbile vorbite pe planeta asta, se bazeaza pe munca benevola a internautilor - indiferent de profesiile lor sau alte aspecte luate in seama in cazul media traditionala. Acesti anonimi dotati cu "username" sunt invitati sa adauge si sa actualizeze diverse informatii de interes general, iar in functie de calitatea lor pot fi sau nu aprobate de catre editorii Wikipedia.

Wikipedia este o organizatie non-profit, dar la fel ca multe altele de acest gen are in spate o divizie comerciala (Wikia Inc.) cu peste 30 de angajati. Recent Wikia Inc., prin intermediul cofondatorului Wikipedia, Jimmi Wales, si-a aratat interesul de a concura cu Google si Yahoo! pe piata motoarelor de cautare si sa atraga astfel o parte din profitul celor doi giganti. Prima versiune publica a motorului ar urma sa fie lansata la sfarsitul anului.

Cum arata un editor Wikipedia? Unul dintre raspunsuri se gaseste pe Zero.newassignment.net - un experiment de jurnalism online bazat pe crowdsourcing - site pe care utilizatorul Achilles Lake publica un scurt interviu purtat cu unul dintre editorii Wikipedia - Sydney Poore, o asistenta medicala care a fost intrebata de ce lucreaza gratuit pentru Wikipedia, cat de credibila este enciclopedia respectiva ca sursa de informatii, ce eforturi depune ca editor si cu ce chestii bizare se intalneste in acest context. "Imi place ideea de a participa la crearea unei enciclopedii ce aduna informatii de calitate, disponibile gratuit pentru toata lumea, iar aceasta este si una dintre ideile care ii tine laolalta pe multi dintre editorii Wikipedia", spune Sydney Poore.

"Sunt de-acord ca Wikipedia nu trebuie utilizata ca sursa exhaustiva si exclusiva de informatii. Mai degraba poate fi privita ca un bun punct de pornire pentru a gasi informatii de baza despre aproape orice subiect. Insa din moment ce toate articolele trebuie scrise pe baza unor surse de incredere, cititorii au posibilitatea de a evalua calitatea referintelor si de a face sapaturi mai adanci. In calitate de editor votez deseori (nr.: decizii, includerea de noi articole sau modificari ale acestora etc.) si particip la discutii pe lista noastra de mail-uri si canale de chat. M-a surprins numarul mare de mail-uri pe care le primim de la utilizatori-problema, oameni ce vor sa contribuie la Wikipedia, dar sunt incapabili de munca colaborativa datorita punctelor de vedere ciudate ori a personalitatii lor rigide. Unii dintre ei isi doresc sa le oferim o a doua sansa dupa ce au fost exclusi de catre comunitate. De obicei insa, nu-i mai acceptam." www.wikipedia.org

Altele

Netflix: dam un milion USD celui ce ne ofera solutia

Pe site-ul Netflixprize.com s-au adunat peste 25.000 de concurenti (unii organizati in echipe) din 157 de tari. Acestia incearca de anul trecut sa imbunatateasca sistemul de cautare de filme apartinand Netflix, cea mai importanta companie de inchirieri video online din lume. Participantii trebuie sa optimizeze serch-engine-ul cu 10%, iar primul care va reusi aceasta performanta va fi premiat cu 1.000.000 USD.

In plus, pana se va ajunge la acest procent, in fiecare an se vor oferi 50.000 USD unuia dintre primii clasati in top. La momentul redactarii 7,8% este cel mai mare procent de optimizare al algoritmului de la baza sistemului de rating si apartine echipei BellKor. Pana una alta, fara sa dea vreun ban, mai mult ca sigur Netflix a mai acumulat niste know-how. www.netflixprize.com

P&G: o suta de mii de cercetatori anonimi pentru cele mai bune produse

Binecunoscutul producator de bunuri de larg consum Procter & Gamble este doar una dintre marile companii ce se bazeaza pe InnoCentive.com pentru rezolvarea pro­blemelor de research & developement (R&D).

InnoCentive este de fapt o "comu­nitate web" in care s-au inscris peste 100 de mii de cercetatori, oameni de stiinta, specialisti care incearca sa rezolve diverse probleme din domeniul biochimiei. Cei ce ofera solutii viabile sunt rasplatiti cu sume frumoase (din cele observate, de ordinul zecilor de mii de dolari). www.innocentive.com