Facebook a dezvoltat o tehnologie care blochează folosirea sistemelor de recunoaştere facială

Poate părea ciudat ca Facebook, o companie care foloseşte la scară largă tehnologiile de procesare neurală pentru a cataloga obiectele şi feţele din pozele încărcate de utilizatori, să acţioneze atât de vizibil în direcţia folosirii abuzive a tehnologiilor de recunoaştere facială. Însă după acuzaţiile recente la adresa administratorilor reţelei de socializare, cum că ar fi abuzat în diverse moduri de datele utilizatorilor, recâştigarea încrederii şi „spălarea” imaginii companiei pare să fie prioritară.

Primul pas a fost făcut deja, Facebook oprind folosirea automată a tehnologiilor de recunoaştere facială pentru identificarea feţelor din imagini şi organizarea colecţiilor de poze în albume auto-generate, oferind utilizatorilor posibilitatea să-şi dea (sau nu) consimţământul pentru a beneficia de această funcţionalitate. Următorul pas este „de-identificarea” persoanelor în timp real, atât din imagini statice dar şi din secvenţe filmate. Abordarea constă în adăugarea unui filtru suplimentar de procesare a imaginii, care intervine în sensul alterării superficiale a trăsăturilor faciale pentru orice poză sau clip video încărcată folosind un cont Facebook pe care este bifată opţiunea de anonimizare a identităţii.

Algoritmul creat special pentru blocarea sistemelor de recunoaştere facială aplică doar modificări subtile, aflate sub limita de percepţie a creierului uman. Chiar şi comparate cu originalul, imaginile modificate păstrează aspectul natural şi trăsăturile de bază ale feţei, rămânând perfect inteligibile pentru observatorii umani. Însă pentru sistemele de recunoaştere facială care folosesc măsurători precise de fizionomie, modificările introduse fac imposibilă identificarea persoanei fără a compromite acurateţea la modul general, relaxând prea mult marjele de eroare.

Vestea bună este că algoritmul AI folosit la randomizarea trăsăturilor faciale poate fi aplicat la scară largă, cu tipologii variate de fizionomii şi rezultate cel puţin acceptabile. Vestea proastă este că Facebook nu are efectiv planuri de implementare a acestei tehnologii în viitorul apropiat, întregul experiment având mai degrabă scop demonstrativ. În schimb, scopul pare mai degrabă aplicarea selectivă asupra anumitor tipuri de conţinut predispus la a fi alterat folosind procedeul deefake, cum ar fi discursuri ţinute de politicieni şi apariţii publice ale unor vedete care nu doresc distorsionarea evenimentelor prezentate.