„Vishing-ul”, tot mai popular: Înșelătoriile telefonice reprezintă 42% din fraudele raportate în 2026 – DNSC

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Înșelătoriile telefonice, cunoscute sub numele de „vishing”, au devenit principala amenințare cibernetică raportată în România în prima jumătate a anului 2026, reprezentând 42% din totalul incidentelor semnalate. Datele au fost prezentate marți, 14 iulie, în cadrul unei noi ediții a evenimentului ING SAFE Talks, organizat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), ING Bank România, Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Întâlnirea a avut ca scop principal informarea publicului despre noile tactici de fraudă digitală.

Pe lângă atacurile de tip „vishing”, statisticile DNSC arată că tentativele de „phishing” au reprezentat 14% din totalul incidentelor, în timp ce „smishing”-ul a acumulat 13%. Această creștere a criminalității informatice pune o presiune semnificativă pe autorități.

În primele șase luni ale acestui an, structurile de investigații criminale ale Poliției Române au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale noi. Astfel, la sfârșitul lunii iunie, numărul dosarelor aflate în curs de soluționare la nivel național a crescut la aproximativ 72.000, față de cele 67.000 de cazuri înregistrate la începutul anului.

Tehnologia amplifică tacticile de manipulare psihologică

Mihai Rotariu, manager în cadrul DNSC, a explicat că autorii fraudelor folosesc tehnologii tot mai avansate, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială, alături de tehnici complexe de inginerie socială. Reprezentantul DNSC a subliniat că, deși metodele de bază nu sunt neapărat noi, tehnologia utilizată a evoluat semnificativ, fapt care le permite atacatorilor să manipuleze mai ușor victimele pentru a le fura datele, banii sau pentru a le convinge să instaleze aplicații periculoase. Acesta a avertizat utilizatorii să fie extrem de vigilenți în fața mesajelor care transmit urgență, emoție puternică sau care solicită date personale.

„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare, noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date”, a explicat Rotariu.

În cadrul aceluiași eveniment a fost lansat și primul studiu național axat pe fraudele financiare online care vizează persoanele de peste 50 de ani. Cercetarea arată că peste 60% dintre persoanele din această categorie de vârstă au fost ținta a cel puțin unei tentative de fraudă cibernetică.

Cele mai cunoscute metode identificate de aceștia sunt „spoofing”-ul, recunoscut de 66% dintre respondenți, „phishing”-ul de 63% și ofertele înșelătoare de 61%. Atunci când se confruntă cu astfel de situații, majoritatea seniorilor reacționează activ: 69% dintre ei apelează la Poliție, 47% blochează numărul sau contactul suspect, în timp ce doar 11% recunosc că dau curs solicitărilor și accesează linkurile primite.