Astronomii de la NASA au găsit o stea binară pe cale să explodeze

Cercetătorii NASA spun că au descoperit încă o stea aflată relativ aproape de Pământ care ar putea exploda în timpul vieţii noastre.

S-a întâmplat ultima dată în anul 1987, când o stea numită SN1987A a explodat în vecinătatea galaxiei noastre, putând fi observată timp de mai multe luni de astronomi amatori.

Numit V Sagittae, următorul candidat pentru o explozie de proporţii cosmice este în prezent atât de puţin vizibil, încât abia poate fi localizat pe cer chiar şi folosind un telescop de dimensiuni medii. Dar în următoarele câteva decenii circumstanţele s-ar putea modeifica dramatic, steaua respectivă fiind însoţită de un alt corp ceresc numit pitică albă, în esenţă acesta fiind rămăşiţa unei alte stele demult ajunsă la finalul duratei sale de viaţă. Aproximativ cu dimensiunea unei planete obişnuite, dar foarte densă şi cu gravitaţie excepţional de puternică, rămăşiţa stelară aspiră în mod constant gaze emanate de steaua companion. Potrivit oamenilor de ştiinţă, materialul acumulat în jurul piticei albe va atinge masa critică în preajma anului 2083, densitatea suficient de mare permiţând iniţierea fuziunii nucleare - acelaşi mecanism din care şi soarele nostru îşi derivă propria energie. Numai că în cazul rămăşiţelor stelare, materialul fuzionabil nu este consumat treptat, producând energie timp de milioane sau miliarde de ani, întreaga reacţie având loc practic instantaneu, rezultând o explozie în care este emanată tot atâta energie cât produc unele stele de-a lungul întregii durate de viaţă. Pentru observatori aflaţi pe Pământ, V Sagittae ar putea deveni pentru câteva luni cel mai strălucitor obiect de pe cer, posibil, vizibil chiar şi pe timpul zilei. Potrivit experţilor, nova rezultată va avea cel puţin o strălucire comparabil stelei Sirius, sau planeta Venus.

În întreaga galaxie există probabil mai mult de un milion de perechi stelare de acest tip, formate dintr-o stea obişnuită şi o rămăşiţă stelară care orbitează în jurul acesteia, absorbind material care se acumulează treptat până la atingerea unei mase critice. Dar astronomii spun că V Sagittae este cel mai extrem exemplu observat până acum, aproximativ de o sută de ori mai luminos decât toate celelalte perechi stelare cunoscute. Probabil că asta se datorează dimensiunii foarte mari a stelei însoţitoare, care este de aproape 4 ori mai masivă decât piticul alb care o canibalizează. În toate celelalte exemple cunoscute, rămăşiţa stelară este mai masivă decât steaua normală companion, rata de absorbţie a materiei stelare fiind astfel mai lentă. În cazul de faţă, V Sagittae creşte exponenţial în luminozitate, dublându-şi intensitatea la aproximativ 89 de ani. Lăsând ceva marjă de eroare în jurul datei finale a detonaţiei prezisă deja de legile fizicii, echipa de cercetători consideră că cele două corpuri cereşti se vor contopi cândva între anii 2067 şi 2099, explozia rezultată putând fi observată în timpul vieţii, cel puţin pentru unii dintre noi.