Pot fi telefoanele la fel de dependente ca drogurile? Ce spun, de fapt, oamenii de ştiinţă

Un studiu recent, realizat pe baza examinărilor RMN, a arătat că dependenţa de smartphone poate schimba fizic forma şi dimensiunea creierului, într-un mod nu foarte diferit consumului de susbstanţe interzise.

Afecţiune recunoscută şi de comunitatea medicală, dependenţa de smartphone se manifestă la fel ca orice adicţie, prin tendinţa/nevoia de a folosi în mod permanent, chiar şi fără un motiv anume telefonul mobil sau tableta.

Dependenţii de smartphone au tendinţa de a-şi ocupa majoritatea timpului pe platformele de social media, cu jocuri de mobil sau orice altă activitate care păstrează ochii aţintiţi pe ecran, orice altă activitate trecând în plan secundar. Simptomele dependenţei de smartphone includ, de asemenea, incapacitatea de evita sau amâna verificarea repetată a mesajelor text, a e-mailurilor sau a aplicaţiilor, chiar şi atunci când are o consecinţă negativă în viaţa lor. O persoană dependentă de smartphone are tendinţa de a neglija interacţiunile normale cu persoanele din jur. În timp, mai ales în cazul tinerilor, dependenţa de smartphone poate duce la autoizolare şi apariţia altor afecţiuni, cum este depresia. Şi dacă eşti unul dintre cei care nu s-au gândit că folosirea unui banal smartphone nu poate avea un impact negativ asupra propriei persoane, poate că este cazul sa-ţi reevaluezi modul în care te foloseşti de tehnologia modernă.

Potrivit unui studiu realizat de cercetători germani, dependenţa de smartphone poate modifica în timp forma fizică şi dimensiunea creierului uman, în acelaşi mod ca dependenţa de droguri.

Conform teoriei, folosirea excesivă a smartphone-ului, mai ales de către cei tineri, duce la supra-stimularea anumitor zone ale creierului care în timp se vor dezvolta mai mult, în detrimentul unor regiuni esenţiale pentru alte abilităţi din viaţa de zi cu zi. În timp, efectele se transpun în modificări permanente, fizice şi de comportament, înrădăcinând şi mai mult dependenţa de smartphone.

O persoană obişnuită să folosească smartphone-ul pentru orice activitate din viaţa de zi cu zi va avea reale probleme de ajustare în lipsa acestuia, fie că vorbim de interacţiune socială, orientarea într-un spaţiu aglomerat fără instrucţiuni din partea unei aplicaţii de navigare, sau analiza raţională a unei probleme oarecare, fără opiniile găsite pe reţele de socializare sau insuflate de o autoritate în domeniu.

Ca parte a cercetării, oamenii de ştiinţă au examinat scanările RMN a 48 de persoane, din care 22 au fost identificate anterior ca fiind dependente de smartphone iar alte 26 de personane au fost incluse într-un grup de control, de non-dependenţi. La examinare, scanările RMN pentru persoanele dependente de smartphone au evidenţiat un volum mai mic de materie cenuşie în anumite părţi esenţiale ale creierului, comparat celor fără această „problemă”.

O scanare RMN (Rezonanta Magnetica Nucleara) este o tehnica a imagisticii medicale care utilizează câmpul magnetic puternic, unde radio si un computer pentru generarea unor imagini tridimensionale ale structurilor corpului uman.

Comparat persoanelor incluse în grupul de control, dependenţii de smartphone au un volum mai mic de materie cenuşie într-o zonă a creierului numită insula anterioară stângă, cortexul temporal inferior şi cortexul parahippocampal. Modificările observate la nivelul creierului sunt asemănătoare semnelor întâlnite la consumatorii de droguri, mai ales în ce priveşte reducerea în volum a „insulei de materie cenuşie”. Potrivit echipei de cercetători, observaţiile făcute constituie dovezi de necontestat, care demonstrează că dependenţa de smartphone cauzează daune considerabile şi ireversibile creierului uman.

Un alt studiu recent, realizat de cercetătorii ai universităţii King’s College din Londra, a susţinut că aproximativ 10-30% dintre copii care folosesc smartphone-uri sau alte dispozitive resimt un disconfort intens atunci când nu au gadgetul preferat la îndemână. Practic, acest aceste două cercetări arată că dependenţa de smartphone este o a afecţiune larg răspândită ale cărei consecinţe, mai ales în cazul celor care o dobândesc de la vârsta copilăriei, îşi vor face simţite efectele pe durata întregii vieţi.