Casa Albă ar fi ordonat restricționarea sistemului Starshield, utilizat de armata ucraineană în teatrele de operațiuni

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Relațiile diplomatice și militare dintre Washington și Kiev traversează un moment de o sensibilitate extremă. Potrivit unei investigații realizate de Reuters, ordinul de a limita capacitățile sistemului de comunicații prin satelit Starshield – esențial pentru coordonarea trupelor ucrainene și pentru ghidarea dronelor pe front – ar fi fost emis direct din interiorul Casei Albe. Dezvăluirea vine pe fondul nemulțumirilor tot mai accentuate ale administrației americane față de atacurile repetate ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol de pe teritoriul Federației Ruse.

Conform unor surse guvernamentale de la Washington și din cadrul unor cabinete occidentale, liderii Departamentului american al Apărării au recepționat un mesaj ferm prin care se solicita restricționarea serviciului Starshield furnizat armatei ucrainene de către compania SpaceX. Deși oficialii au oferit detalii sub protecția anonimatului, aceștia nu au nominalizat persoana specifică din cadrul administrației prezidențiale care a semnat directiva. Această mutare a provocat imediat disfuncționalități majore pe câmpul de luptă, blocând temporar terminalele instalate pe echipamentele militare care se deplasau cu viteză mare, cum ar fi dronele de atac și cele interceptoare.

Impactul pe front și presiunile politice ale Washingtonului

Efectele acestei decizii nu s-au lăsat așteptate în Ucraina. Reprezentanții armatei au confirmat că restricțiile tehnice au complicat considerabil misiunile logistice și tactice împotriva pozițiilor rusești. Deși o sursă din Ministerul ucrainean al Apărării a precizat ulterior că terminalele funcționează din nou în mișcare, utilizarea lor a rămas plafonată: „terminalele funcționau din nou în mișcare, dar numai la viteze de până la 160 de kilometri pe oră”. Această limitare afectează în mod direct capacitatea Ucrainei de a intercepta dronele rusești de tip Shahed.

Blocajul tehnologic coincide cu o campanie intensă de presiune politică exercitată de președintele Donald Trump, care cere Kievului să înceteze atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Trump consideră că aceste acțiuni bombardează, de fapt, prețurile globale ale energiei, afectând perspectivele electorale ale republicanilor. Totuși, la nivel oficial, reacțiile rămân contradictorii. Întrebat direct despre acest ordin restrictiv, un oficial american de rang înalt a respins acuzațiile, declarând ferm: „Președintele nu a făcut niciodată o asemenea solicitare”. În același timp, Elon Musk a intervenit public pe platforma X pentru a clarifica statutul juridic al tehnologiei, subliniind că deciziile privind rețeaua militară aparțin exclusiv statului american.

Reuniunea de la Miami și deteriorarea legăturilor diplomatice

Axa Washington-Kiev s-a fisurat vizibil după o ședință tensionată desfășurată pe 9 octombrie la Miami, la care au participat emisari cheie ai SUA, precum Jared Kushner și Steve Witkoff. Republicanii au reproșat delegației ucrainene ignorarea avertismentelor legate de rafinăriile rusești. Washingtonul a apărat totodată un acord controversat care permite livrarea a 2,25 milioane de barili de motorină rusească pe piețele internaționale, o mișcare menită, în viziunea americană, să determine Moscova să fie mai flexibilă la negocieri.

Reacția Kievului a fost una de profundă dezamăgire. Volodimir Zelenski a criticat dur strategia Casei Albe, catalogând decizia drept una „slabă”. Drept replică, Donald Trump a ridicat public problema legitimității politice din Ucraina, solicitând organizarea de alegeri și înlăturarea actualului lider de la Kiev. În spatele ușilor închise, oficialii americani au mers chiar mai departe, amenințând cu suspendarea fluxurilor de informații militare privind lansările de rachete rusești, deși Trump a nuanțat ulterior situația, afirmând că Washingtonul continuă să transmită date esențiale pentru apărarea antirachetă a Ucrainei.

Sursa: Mediafax